luni, 15 iunie 2015

MarYan : PoVestea ZILEI (15) pentru 15 iunie 2015 – Despre EMINESCU şi Valuri masive de Energie care se apropie (III).



PoVestea ZILEI (15)
(pentru)
15 iunie 2015

– Despre EMINESCU şi
Valuri masive de Energie care se apropie” (III) –





Continuând TEMA noastră, a Energiilor Cosmice care pătrund acum pe Planetă – expuse, după cum am precizat în PoVestirile anterioare, de către Sanat KUMARA prin Jenny Schiltz şi traduse de Monica Poka – în această zi încercăm să observăm ce înseamnă acest „aflux de energie” şi dintr-o altă perspectivă, nu doar de „I.T.”-ist (cum am făcut ieri), ci de „genetician”.


Haideţi să vedem ce ne transmite, în câteva scurte fragmente, Sanat Kumara, din această perspectivă :


CODURILE DE LUMINĂ care inundă Planeta vin din Sistemele Stelare LYRAN și ANDROMEDAN.

Aceste coduri care intră vă activează ADN-ul străvechi și vă ajută ștergeți orice urmă a ADN-ului care nu mai este folositor pe Planeta voastră. Acest lucru se petrece în intervale, astfel încât corpul vostru să se poată ajusta, încet, la schimbările care au loc.

Fiecare dintre aceste coduri va afecta fiecare persoană în mod diferit, pentru că unii vor simți momente de binecuvântare ca și cum s-ar întoarce acasă, pentru că, de fapt, acolo și sunteți.

Pentru alţii, aceste schimbări în structura lor îi poate face să se simtă deosebit de inconfortabil.


În ceea ce privește corpul vostru uman, când noi descărcări de coduri sunt disponibile, singurul mod în care voi le puteți recepționa este să vă fi curățat suficientă densitate din toate straturile corpului vostru.

Dacă nu este suficient spațiu disponibil, atunci Universul lucrează ca să arate ce trebuie schimbat, fie gândurile voastre, situațiile voastre, credințele voastre.

După ce ați eliberat suficient spațiu, începeți să primiți codurile de lumină.

Unii dintre voi le simt prin chakra voastră coroană.

Odată ce codurile au fost complet descărcate, este necesar ca ele să fie procesate și asimilate în forma voastră. Acest lucru le va provoca unora dintre voi stări de epuizare și de activare în oricare dintre zonele care sunt vizate.

Codurile care sunt concepute pentru a aduce unitate și sentimente de conectivitate vor viza inima și chakrele mai înalte ale inimii.”




Aceste imagini expuse de Sanat Kumara – „Regele Lumii” sau Logosul Planetar (cel care „răspunde” şi gestionează evenimentele care se petrec pe Pământ, şi al cărui sediu pare a fi undeva în interiorul Pământului – Agartha-Shamballa) – conturează din altă perspectivă (cum spuneam, genetică) ideea care este evidenţiată şi în celelalte materiale, dar şi în atâtea altele : valurile de energii care deja au pătruns pe Pământ şi mai ales cele care vor pătrunde în scurt timp sunt din ce în ce mai intense, având rolul de a reaşeza structurile interioare ale fiinţelor care populează Pământul, atât la nivel strict energetic, cât şi informaţional-genetic, cu efecte directe asupra structurilor psiho-mentale şi emoţionale ale acestora (gânduri, emoţii, stări psihice, atitudini, intenţii etc.).


Desigur că toate acestea le citiţi şi iar le citiţi de atâta vreme, încât deseori ajungem să remarcăm că, într-adevăr, „Nimic nou sub Soare”...

Şi aşa pare a fi, aşa că şi noi, acum, nu facem decât să ne re-amintim împreună aceste atât de Simple adevăruri care mai apropie, măcar şi cu un „milimetru de Lumină”, de Adevărul Divin, care este în fiecare scris, inclusiv la nivel de ADN...


...Şi dacă tot suntem la capitolul „scrieri”, haideţi să ne re-amintim, măcar pentru o clipă, şi de deosebitul ei sărbătorit al acestei zile, „poetul nepereche” Mihai EMINESCU.



Despre autorul „LUCEAFĂRUL”-ui pare că s-au scris atâtea, încât orice ai mai adăuga este de prisos...

Însă, din perspectiva blogului nostru, atât de „neconvenţional”, când mă gândesc la Eminescu nu pot să nu-mi amintesc de cât de multe a oferit el acestei zone geografice, România, câtă pasiune, dragoste şi dor a pus pentru acest tărâm pe care îl visa a fi refăcut sub „zodia” DACIEI Mari – şi ce „a primit în schimb”, cel puţin în perioada cât a vieţuit : de la nemulţumiri şi critici pe toate tipurile de tonalităţi, până la hăituială, tortură fizică şi psihică îndelungată, ajungând până la otrăvire lentă cu mercur şi asasinat direct – care, ulterior, a fost, ca de obicei, atât de bine disimulat şi îmbrăcat sub forma nevinovatei „erori medicale de diagnostic”...

Din această perspectivă, Eminescu ar putea sta alături de Gheorghe Doja (martirul răscoalei ţărăneşti de la 1514) şi Horia, Cloşca şi Crişan, ca Erou şi Mucenic al Neamului acesta românesc (atât de nerecunoscător şi mai ales neglijent până la dispreţuitor cu prea multe din valorile sale reale...).


...Şi, cum puteau Aceia ca să-l reducă mai bine la tăcere, decât făcând cam cum au făcut cu ISUS: „trâmbiţându-i” atât de des cuvintele şi parafrazându-i atât de întortochiat ideile (la şcoală!), încât, ajungând la propriu şi la figurat „ca o poezie”, acestea nu mai pot fi percepute, studiate şi cercetate de către oameni ; este suficient că sunt memorate şi redate precum „banda de magnetofon”, fără a mai fi atenţi la SEMNIFICAŢIA CuVintelor dăruite cu drag...


De aceea, acum, la finalul acestei PoVeşti nu atât de „zglobii”, ca de obicei (căci noi, românii, astăzi, co-memorăm „Drama lui Eminescu”!), şi până la „Luna Nouă” de mâine, 16 iunie, de la ora 17.05), vă întreb dacă, re-amintindu-vă de poeziile „marelui Eminescu”, memorate la şcoală (pentru note...), percepeţi sensul profund al acestora ?...
 


...Ca exemplu, re-amintindu-ne de „La STEAUA” acestuia (scrisă în decembrie 1886 !), puteţi sesiza, pe lângă Sens-ibil-itate, şi adâncul său nivel de Cunoaştere, şi nu doar metafizică, ci chiar şi ştiinţific-cosmologică ? :

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.


...Tot astfel, fie ca şi noi „să fim urmăriţi” de aceeaşi LUMINĂ, de data aceasta a unui Nestins Amor, a Iubirii Ne-condiţionate – Lumină care, pentru a (ne) ajunge, nu are nevoie de mii de „Ani-Lumină”, ci doar de-o Clipă (Eternă) a „Bătăii de aripi” a Îngerului Divin...


...Cu IUBIRE,



MarYan

2 comentarii:

  1. Îţi mulţumesc că ai publicat integral poezia " La steaua". Îmi este foarte dragă, dar din păcate opera marelui poet nu se prea mai studiază la şcoală, deşi această poezie ar trebui analizată la fizică, împreună cu unele strofe din povestea Luceafărul, dar vremurile se (mai) schimbă.
    Cu mare drag,
    Florentyin

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce sa comentezi cand il ai in inima pe Mihai ? Mintea pamanteana nu va gasi ,niciodata cuvintele potrivite sa exprime trairile intense din fiinta noastra.

    RăspundețiȘtergere