MarYan : PoVestea ZILEI (45) pentru 23 iulie 2015 – SIRIUS şi „NOUL AN” (II).

MarYan

PoVestea ZILEI (45)

(pentru)

23 iulie 2015

– SIRIUS

şi

„NOUL AN” (II)  –

După scurta Primă Parte a PoVestirii de ieri cu şi despre SIRIUS, acum haideţi să continuăm, mai ales după ce ne-am re-amintit şi de cele două observaţii ale lui Cobra din interviul cu Untwine din 7 iunie 2015, legate de Sistemul Siriusian.

Referitor la prima afirmaţie, legată de PIATRA CINTAMANI, ajunsă pe Terra după explozia unei alte „planete albastre (deschis)” din Sistemul Siriusian, este interesant de observat cum au existat evenimente periodice care au asigurat un real „schimb de materie, energie şi informaţie” între Sistemul nostru Solar şi cel siriusian.

Căci, iată, acum aflăm de aceste „Pietre Cintamani”, explodate din zona siriusiană şi ajunse exact în sistemul nostru solar – la fel ca şi în situaţia „tranzitului periodic” al deja celebrei NIBIRU, planetoidul care orbitează între cei doi sori (Sirius A şi Soarele RA), cu o perioadă de revoluţie de 3.600 de ani (această situaţie din astronomie, mai puţin „clasică”, o vedem în formă asemănătoare şi la chimie, în imaginea „electronului în comun” care orbitează între nucleele a doi atomi).

Însă, se pare că relaţia dintre cei doi Sori (FONDATORI!) este mult mai profundă decât aceea de a se realiza un anume „schimb” de materii şi energii între cele două Sisteme...

După cum „am aruncat din zbor”, în Nota Personală din materialul lui MacBeth-Louthan, „SIRIUS : Prototipul Spiritual” (care a detaliat acest moment de An Nou Atlant şi Egiptean) şi, mai ales, după cum am prezentat cât mai detaliat posibil în lucrarea „Înălţarea în Lumină a Pământului după anul 2012. Actualizarea Profeţiilor (Vol. 1)”, se pare că relaţia dintre Soarele nostru RA şi Soarele Sirius A este aceea a unei PERECHI COSMICE (de „Parteneriat Cosmic”, exact după cum se petrece şi la alt nivel, între Galaxia noastră „Calea Lactee” şi cea Soră-Geamănă, „Andromeda”).

Aici deja intrăm în anumite „detalii” pe care le-am aprofundat pe îndelete în propria lucrare amintită şi pe care acum, pe scurt, le-aş sintetiza în câteva scurte imagini.

Ideea este că, aşa după cum se pare că Pământul cu Luna au o mişcare „unul după celălalt”, pe o Orbită Eliptică, în jurul unui Centru Eliptic numit „Centru de Pivotare”... : 

...La fel se petrec lucrurile şi cu această „misterioasă mişcare” sincronă pe care o realizează împreună Soarele nostru RA cu „companionul” său, Sistemul Sirius A, pe o orbită eliptică în care se „urmăresc” (cu aceeaşi viteză, păstrând constantă distanţa dintre ei, de pe Elipsă), într-un „circuit” cu durată exactă de... 25.920 de ani, adică exact la fel cât durează şi deja celebrul Ciclu al „Precesiei echinocţiilor” – şi care, ambele cicluri, s-au încheiat exact pe... 21-22 decembrie 2012, atunci, ştiţi şi voi, odată cu acel celebru profeţit „Sfârşit al Lumii”... :

 

Toate acestea nu au importanţă doar pentru astronomi, cei care mai mereu sunt „cu capul în nori”, ci şi pentru fiecare pământean, care, fie că ştie sau nu, înţelegând sau nu procesele, ajunge să fie influenţat nu doar de mişcarea şi emisiile energetice ale Soarelui Sistemului nostru Solar, ci şi de Prezenţa şi dinamica Companionului său (pe care, ca urmare a acestui „adevăr astronomic”, le putem introduce la categoria cea mai des întâlnită în Galaxie, de „STELE BINARE”, „în pereche”)...

...Companion al Soarelui nostru RA care, ieri 22 iulie, iată, s-a vizualizat la Orizontul Răsăritului, declanşând un Nou An calendaristic, la fiecare aproximativ 365 de zile – după cum, păstrând proporţiile, „dă tonul” şi în iniţierea unui „NOU AN” Platonic, adică al unui Nou Ciclu Precesional cu durată de 25.920 de ani.

Pentru a înţelege încă şi mai exact şi în detaliu aceste aspecte, probabil că în scurt timp voi reda acest subiect expus şi în cartea amintită mai sus, pentru cei dornici de şi mai multe detalii şi „argumente ştiinţifice”, care ne PoVestesc, astfel, de ce acest NOU AN Siriusian nu este o „invenţie” a „primitivilor” antici, ci chiar o punctare a unor fenomene astronomice cu impact astrologic-vibraţional de mare Magnitudine şi Putere !

Aşadar, în concluzie, Noul An Atlanteean şi Egiptean se baza pe solide cunoştinţe nu doar astronomice şi astrologice, ci şi pe Cunoaşterea unor adevăruri ezoterice aflate în legătură cu astrul Siriusian pe care l-au făcut ca să apară într-o lumină cu adevărat specială în ochii anticilor şi să-l aşeze ca Punct de Reper şi Referinţă în momentele astronomice importante, dintre care Noul An este, cu adevărat, cel mai important moment al Anului („Începutul” sau „Prima impresie” a Vieţii)...

Şi, cum am putea să VEDEM altfel acest „vechi”, însă re-actualizat Moment astronomic şi cosmic, decât în acest fierbinte context cosmic al Prezentului, în care, cu adevărat, ne pregătim pentru un NOU ÎNCEPUT – în care atribute de genul „cosmic”, parcă deja sunt prea puţin elocvente : Declanşarea EVENIMENTULUI !

Voi îl simţiţi cât de aproape este de Noi ?...

...Şi de Noi Începuturi Cosmice ?...

De aceea, haideţi să TRĂIM cât mai INTENS, de data aceasta, când ne urăm cu Tărie a SIMŢIRII :

LA MULŢI ANI ! ! !

MarYan