Michael THOMAS – „Veterans Today” : Prea SECRET pentru a fi publicat ! (29 mai 2014).

Michael THOMAS – „Veterans Today”

Prea SECRET pentru a fi publicat !
(ARME NUCLEARE  la 11 septembrie 2001)

– 29 mai 2014 –

Nota MarYan :

Al treilea articol din acelaşi SERIAL, „Momentul 11 septembrie 2001 şi ConTextul şi Semnificaţia acestuia”, continuă prezentarea Dez-văluirilor despre acest Moment, intrând tot mai adânc în Misterul acestora : dacă prin episodul anterior credeam că am lămurit cele mai „adânci secrete” ale acestuia, iată că, prin acest articol, descoperim că încă mai este loc de... Surprize – Surprize !...

...Căci, cine s-a gândit că, alături de folosirea Proiecţiilor Holografice care să înlocuiască Avioane „adevărate”, minţile chiar bolnave, „patologice”, ale scenariştilor Cabalei, vor orhestra seria de explozii de la cele două „Turnuri Gemene” folosind o seamă de „ARME NUCLEARE MODIFICATE” (cumva, mai „artizanale”, pentru a nu provoca efectele exploziilor unor adevărate Bombe Nucleare), cu efectele RADIO-ACTIVE aferente !

De aceea, chiar dacă detaliile acestei prezentări, pe alocuri pot părea mai tehnice, importanţa de-voalării şi al acestui aspect transcede aceste „detalii tehnice” – pe care, dacă nu le putem înţelege foarte clar, pur şi simplu putem trece peste acestea, mai departe, către esenţa informaţională a mesajului...

Aşadar, iată ce EXPLOZII şi ce TIPURI de ARME au fost folosite la „ZONA ZERO” în acea zi teribilă de 11 septembrie 2001 :

Potrivit unui agent israelian retras FXX, specializat in contrainformaţii : Tipul de dispozitive nucleare utilizate pe 9/11 au fost o versiune modificată a OBUZELOR DE ARTILERIE NUCLEARE W-54, care au fost în secret furnizate israelienilor între 1988 și 1998 din stocurile excedentare ale SUA, exportate ilegal în timpul epocii Bush/Clinton.

Analiza chimică efectuată de către DOE Sandi a fost capabilă să identifice amprenta chimică/radiație sau amprenta din aer bazată pe probe prelevate după 9/11 din rămăşiţele din ,,Zona Zero”.

(Nota Editorului : utilizarea armelor nucleare din ,,Zona Zero” este confirmată din mai multe surse).

Toate focoasele bazate pe plutoniu au o amprentă chimică prin care se poate identifica tipul de proiectare, unde a fost făcut și cât de vechi este.

Acesta a fost șantajul 9/11 al administraţiei Bush 1 și 2, de transfer ilegal de arme nucleare din excedentul american catre israelieni și de ce se continuă acoperirea, împreună cu aurul furat și frauda acţiunilor care s-a întâmplat pe Wall Street, etc. – potrivit dosarului ENW57, în format PDF, la pagina 66 (Nota Editorului : Document primit și confirmat).

A fost nevoie de un dispozitiv de 2 kilo-tone pentru a scăpa de clădiri.

Dispozitivul de 2 kilo-tone A2, a produs o minge de foc de aproximativ 45 la 60 de metri în diametru, la peste 4.000 de grade Celsius, suficient de mare pentru a topi grinzile din nucleul central al clădirii, pentru a se putea prăbuşi.

Flash-ul de lumină ar fi durat mai puțin de o secundă, fiind în spectrul de lumină UV initial.

Supra-presiunea ar fi doar la 60 psi. max. și direcționată în sus cu explozia (a se vedea efectul subteran).

Astfel, prăbuşirea clădirilor s-a produs pe o rază mică faţă de ,,Zona Zero”. Radiațiile ar fi scăzut la un nivel acceptabil în termen de 72 de ore după explozie.

Majoritatea rămăşiţelor căzute au fost prinse în praful de ciment, provocând, astfel, toate recentele decese provocate de cancer, pe care le vedem acum în New York (Nota Editorului : În concordanță cu datele site-ului).

Poza schematică a bombei (secţiune prin „Inima” Reactorului de Flux-Izotopi)

 
Oțelul topit și oxidul de fier sau „nano-termita” este un produs secundar al foarte înaltului flux de raze gama/neutroni, indus în miezul de oțel central.

Radiația dizolvă oțelul în oxid de fier, consumând carbonul și siliciul din oțel.

Aceasta explică dispariţia coloanelor de oțel și foarte importantul indiciu al „vaporizării” turnului de antenă de 20 tone din vârful turnului de sud.

Explozia ascendentă de radiație, literalmente a vaporizat-o. Dovezi video dovedesc că acest lucru este adevărat.

Fișierul total de date XXOO de la DOE Sandia pentru evenimentul 9/11 este de mai bine de 72 de MB.

P.S. : Snowden nu a avut acces, astfel că a ratat aceasta. Cranberry a avut o ascunzătoare destul de bună a documentelor pe această temă.

Întreaga poveste de neproliferare a armelor nucleare şi furtul de material nuclear provenind din Rusia, a fost o poveste de acoperire israeliană, pentru a ascunde sursa originală a armelor provenite din stocurile din SUA (Nota Editorului : confirmat complet).

Distribuirea ilegală de materiale nucleare din SUA pentru aliații din străinătate nu a fost limitată la Israel. Practic, toți aliații NATO au fost în această înșelătorie.

Dick Cheney a fost personajul negativ pentru toate acestea. Bush/Cheney au comercializat arme nucleare în țări străine, în scopul de a obține ceea ce au dorit.

Tom Countryman, un agent israelian bine-cunoscut, curios, acum este responsabil de NNP la Departamentul de Stat sub Obama. El a fost pus acolo de Ram Emanuel.

POZĂ cu „Inima” modelului de bombă de tip israelian

 

Se pare că arma aleasă pentru israelieni a fost W-54 și au urmat o serie de arme nucleare luate de la groapa de gunoi din depozitele Amarillo TX. Aceasta a fost ceea ce Cranberry a lucrat pentru Bush senior, în Huston.

Un total de peste 350 de astfel de bombe au fost transferate israelienilor într-o perioadă de 10 la 20 ani. Tipul W-54 de proiectare au fost cele mai căutate, din cauza a două momente de „desen al imploziei”. Aceasta poate fi cel mai ușor re-fabricată și modificată, în comparație cu alte modele de muniţie nucleară circulară.

Designul în formă de pastilă al armei W-54 conține peste 1,5 ori mai mult plutoniu decât o armă cu plutoniu standard.

Acest lucru ar permite ca suficient plutoniu să fie recuperat, după ce a fost utilizat în arme, chiar și după 32 de ani.

Americanii au construit astfel de arme de-a lungul timpului dar, în cele din urmă le-au facut inutilizabile ca armă, astfel încât acestea au un termen de valabilitate limitat, în funcție de cât de repede sau lent a fost produs plutoniul în reactorul de la Stanford.

De obicei, acesta a fost de maxim 150 zile. Timpul de iradiere în reactor în timpul producției determină perioada de valabilitate a nucleului, ca material de calitate în arme. Toate micro-bombele nucleare, folosite de israelieni, sunt dispozitive re-fabricate de tip serie W-54.

Aceste dispozitive au fost folosite în atacurile cu bombă din Bali, Londra și Japonia, la reactoarele lor (Nota Editorului : utilizarea în Bali a armelor nucleare s-a confirmat).

S-au folosit, de asemenea, în Damasc, Irak și Afganistan de către Statele Unite (Nota Editorului: confirmare multiplă, inclusiv prin probele site-ului).

Acestea sunt stocate în cele mai multe ambasade israeliene, pentru ușurința de implementare.

Bombele folosite la 9/11 s-au păstrat la consulatul israelian din New York până când au fost puse în WTC.

După 9/11, FBI-ul verifică acum toate valizele diplomatice cu un contor Geiger, înainte de a intra sau a părăsi SUA.

Armele din Africa de Sud au reprezentat, de asemenea, un surplus de proiectile de artilerie achiziționate, ansamblate și testate de către israelieni și în final au fost făcute W-54, cu asistența Israelului (Nota Editorului : Acest lucru explică problemele de producție de la Pelindaba).

Acest lucru a fost făcut pentru că israelienii aveau nevoie de un teren de testare pentru a se asigura că armele reconstruite funcționează aşa cum au fost proiectate (Nota Editorului : Testarea din 22 septembrie 1979 are mai multe confirmări).

Armele din Coreea de Nord sunt, de asemenea, design de artilerie de 155 mm, aşa cum a fost prevăzut de către Israel.

Adevăratul program al armelor nucleare al Coreei de Nord se bazează pe utilizarea  artileriei nucleare și nu al rachetelor. Planul este de a utiliza un baraj masiv de artilerie împotriva Coreei de Sud, în pauzele de război, aceasta incluzând utilizarea de mici proiectile de artilerie nucleară a SUA pentru a contracara tancuri, rachete şi artilerie.

Saudiții au, de asemenea, depozitate în secret W-54 achiziționate de la SUA sub Bush 2 (Nota Editorului : Confirmat).

Israelienii le-au oferit, de asemenea, în India, Brazilia, China, Taiwan, Japonia, Coreea de Sud și de Nord, etc. (Nota Editorului : dintre toţi, doar Coreea de Sud a confirmat. Canada a fost considerată a fi sursa armelor nucleare din Brazilia).

Dimona (în Israel) este un reactor termic de 75 MW standard, deschis pentru programul lor de producere a armelor cu plutoniu, la fel ca cel din Franţa, versiunea lor de la Stanford (Nota Editorului : Atenţie – probabil „Hanford”).

Reactorul de la DIMONA

Datorită utilizării în exces al acestui reactor de către israeliți, Dimona a suferit o „explozie de abur”, adică un flash intens, ca urmare a emisiei de neutroni, la sfârșitul anilor 1980, sub Bush-Senior.

Acest fapt a oprit funcționarea acestuia timp de mulți ani, până când reparațiile ar putea fi făcute.

Se știe doar că operează la un nivel foarte redus de energie, ca urmare a daunelor produse prin absorbția neutronilor în „vasul de reținere”. Acum îl folosesc în principal pentru producția de izotopi. Aceasta obligă pe israelieni ca să se întoarcă la depozitele nucleare din SUA, pentru continuarea programului lor nuclear.

Ştiind că materialul nuclear pe care l-au achiziționat are o durată de viață limitată, israelienii au scăpat de el înainte de a nu mai putea fi folosit ca arme, apoi au încercat să arunce surplusul pe piață, cât de repede posibil, înainte de a nu mai fi de niciun folos pentru ei. Deci, l-au transferat națiunilor de încredere, care nu l-ar putea testa pe ei înşişi. Acestea au fost testele cu rachete din Coreea de Nord (Nota Editorului : confirmat, mai multe surse).

Când toată lumea s-a prins de înșelătorie, cum ar fi Japonia și Coreea (vedeţi naufragiile coreene, etc.), aceştia au fost supărați, pentru că au realizat că au plătit bani grei, pentru un „gunoi”.

Acest lucru a făcut să înceapă un mini-război rece între Israel și vechii clienți.

Cu toate acestea, cu micro-bombe cu plutoniu învechit, fisionabil, se va putea produce o detonare de dimensiune mai mică de 2 kilotone.

Astfel că pot fi folosite ca mici „bombe murdare” sau ca foarte mici „bombe tactice”, cum ar fi loviturile de artilerie nucleare din Damasc, asistate cu rachete W-54 (Nota Editorului : se confirmă loviturile din 4 mai 2013).

Proiectarea bombelor W-54 este în formă de pastile și este de numai aproximativ 10 cm. în diametru, cântărind aproximativ 11 Kg.

Cea mai mare parte a combustibilului este consumat în mingea de foc din plasmă, atunci când este detonată, deci este lăsat să scape foarte puțin plutoniu.

Dacă este presărată cu alte materiale, efectele pot fi reduse la niveluri mai scăzute, cum ar fi într-un dispozitiv de radiații selecționate sau așa numita BOMBĂ CU NEUTRONI.

Aceasta este ceea ce a fost folosit pe 9/11.

Scopul principal al armei nucleare utilizate pe 9/11 a fost de a produce un flux masiv de raze gama/neutroni, care a vaporizat grinzile din oţel de aproximativ 45-90 cm lăţime şi 15 cm grosime, care constituie nucleul central al clădirilor WTC.

Acest lucru a creat un fenomen de „cădere liberă”, așa cum s-a vazut la televizor în acea zi.

Blițul de lumină a fost ascuns vederii, din cauza detonării subterane. Oricum, cea mai mare parte a luminii a fost emisă în spectrul invizibil ochiului uman.

Presiunea s-ar fi redus la 6 psi., din cauza fluxului exploziei care a ascensionat prin miezul central, iar radiaţia de neutroni a vaporizat antena TV din partea de sus a clădirii – a se vedea la TV.

Căderile din atmosferă în urma vaporizării au constat, în principal, din ciment/beton și oxid de fier. Acesta este motivul pentru care, după 9/11, toată lumea a spus la TV că oamenii sunt arşi de radiațiile beta existente în praful de ciment caustic și nu din cauza efectelor radiațiilor de la căderile de ciment radioactiv (Nota Editorului : confirmat complet).

Oxidul de fier găsit prin tot locul a reprezentat tot ceea ce a mai rămas din grinzile de oțel. Aceasta a fost așa-numita „Nano-termită” care a fost găsită peste tot. Căderile radio-active au fost limitate la o zonă de 1 milă în jurul Down Town, New York.

Radiația s-a redus la un nivel mai scăzut, în condiţii de siguranţă, după 72 de ore (Nota Editorului : Complet confirmat) în afara „Zonei Zero”.

Acesta este motivul pentru care zona a fost blocată pentru public, timp de 3 zile de la eveniment : în scopul de a permite scăderea radiației către niveluri de siguranță.

SURSA : http://www.veteranstoday.com/2014/05/20/too-classified-to-publish-bush-nuclear-piracy-exposed/

prin http://burebista2012.blogspot.ro/2014/09/rusia-prezinta-probele-co-conspiratiei.html