MarYan : PoVestea ZILEI (31) pentru 1 iulie 2015 – NOUA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ (I).

MarYan

PoVestea ZILEI (31)

(pentru)

1 iulie 2015

– NOUA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ (I) –

Iată-ne ajunşi şi într-o Nouă Lună şi, probabil, într-o nouă „fază” cu PoVestea noastră – care va putea ajunge de fiecare dată către voi, numai atunci când şi acest „timp”, de care am tot amintit, va fi de acord să „con-simtă”...

Deocamdată, în doar câteva CuVinte, haideţi să vedem cum ar sta lucrurile în privinţa domeniului asupra căruia am „ameninţat” că ne vom îndrepta atenţia : NOUA POLITICĂ Românească...

Re-aminteam la finalul PoVestirii anterioare că Zona Românească este una foarte interesantă, aş spune una a contra-dicţiilor, în care pare a exista o distanţă apreciabilă între ceea CE CRED „românii” despre ei şi ceea CE SUNT cu adevărat, aceştia, prin Vibraţia şi Lumina pe care o emit şi o emană.

Poate că mulţi potenţiali „prieteni” au plecat către alte „zări blogo-sferice” (adică au părăsit acest blog, „privind în urmă cu mânie”...), după seria de articole dedicate subiectului şi din punctările repetate din seria de Editoriale – în care am ajuns la concluzii deloc măgulitoare, pornind de la valori cât se poate de clare şi concrete, legate de Nivele de conştiinţă şi mai ales de Lumina prezentă şi manifestă în acest areal geografic, ultima situată sub Media Planetară...

Acum nu reiau acest sensibil subiect, doar re-amintesc aceasta pentru a înţelege cu toţii că, din această „perspectivă generală”, nici domeniul Politicii nu avea cum să facă abstracţie de aceste repere fundamentale.

De aceea, poate că nu degeaba „caracterul general” al populaţiei din acest areal a fost atât de des şi de „măgulitor” comparat cu MĂMĂLIGA : maleabil, moale, pufos, însă lipicios, uşor prelucrabil de către „mâini pricepute” şi mai ales foarte interesate – iar, uneori, în momentele de „preparare” a acesteia, deci atunci când se află „sub presiune”, cu un anume potenţial de a exploda, la propriu !

Iată, din această „PoVeste a Mămăligii” din câteva CuVinte, deja am caracterizat, în esenţa sa cea mai adâncă, acest foarte „interesant” mod de „a face politică mioritică”...

Dacă mi-aş permite un „diagnostic” esenţial al acestei „naţii”, aş spune că majoritatea „tarelor” cu care se confruntă aceasta provin din două rădăcini „buruienoase” (sper că există acest cuvânt...) : LIPSA DE UNITATE şi înclinaţia către TRĂDARE.

Începând cu (proto)istoria noastră a începuturilor – şi nu doar de la Burebista şi Decebal, ci, se pare, chiar de pe vremea Marelui Regat al Daciei-Ramaniei, de acum multe mii de ani, care era condus de 33 de Regi, iar, pe la începuturi „şi mai adânci”, pe vremea „matriarhatului”, conducerea era realizată de... 33 de Regine – s-a putut observa cum Destinul general al acesteia era modificat brutal şi dramatic în urma câte unui „mic gest” de... Trădare !

Pentru că acum nu este un „Curs de Românologie”, ci doar de a puncta câteva foarte scurte idei, amintesc doar foarte pe scurt aceste aspecte, pentru a veni, astfel, şi cu REMEDIUL real : Nevoia de UNITATE a populaţiei din această Zonă geografică şi de RESPECT al Parteneriatului, de la CuVânt, până la Faptă...

Sună cumva cunoscut aceste aspecte ?... care, parcă s-ar regăsi în caracterizările „dureroase” pe care le fac zilnic românii când îşi îndreaptă atenţia către zona politicii autohtone...

Am direcţionat în acest mod cursul scurtei noastre PoVeşti de astăzi, tocmai pentru a putea observa fiecare „cam cum stăm cu politica” aceasta autohtonă, dincolo de aprecieri cu adevărat subiective, mai mult sau mai puţin binevoitoare, „naţionaliste” sau de partizanat politic.

Din această perspectivă pe care am oferit-o acum, consider că, deocamdată, în „politica românească” lucrurile sunt atât de încâlcite şi de „controlate” la alte nivele, care le depăşeşc cu mult pe cele la care evoluează „actoraşii politici” ai Prezentului, încât a intra în acest domeniu şi a consuma energii şi pasiuni, pe acest blog, chiar nu merită...

Şi apropos, mi-aduc aminte că în Ianuarie 1990, când abia începuse nebunia „Libertăţii de după Revoluţie” (sau, mă rog, „L-evoluţie”, adică „lovitură de ce-o fi fost”), prima informaţie pe care am primit-o în cursul unei discuţii de doar 1 minut cu o persoană care atunci descoperea Cunoaşterea, a fost chiar aceasta : „Fiecare popor are conducătorii pe care şi-i merită” (după atâta timp, mi-amintesc şi acum, cum în primul moment am rămas „blocat” şi şocat, nepricepând nimic din „bizara afirmaţie”).

Din perspectivă metafizică, aceasta este o „banală” aplicaţie a „Legii Afinităţii” sau a „Rezonanţei”, care ne re-aminteşte cum chiar nimic nu apare „aiurea”, ci doar prin Rezonanţa cu ceva „din Interior”, adică „din profunzimile Fiinţei”.

Aşadar, fie politicieni „de vârf”, de la „con-ducerea ţării”, fie simpli consilieri locali ai unei comune rătăcite prin vârf de munte, aceştia exprimă, cu adevărat, caracterul general dominant al acelei Zone (după cum am precizat în acele articole, este vorba de EGREGORUL, adică de energia fluidelor mentale, emoţionale etc., emanate de totalitatea fiinţelor prezente în acel areal).

...Şi, iată, înaintea Primei Părţi a acestei „fierbinte PoVeşti”, o primă concluzie care, de fapt, implică nu doar Zona Românească, ci întreaga Planetă şi, de fapt, chiar întreg Universul : Cabala, „negativii” şi „întunecaţii” s-au putut manifesta, inclusiv la nivel politic (şi chiar pin zise „dramatice invazii archonice”) numai acolo unde a existat REZONANŢĂ cu structurile energetice fundamentale ale acestor „negativi”, respectiv un nivel crescut de NEGATIVITATE şi „ne-Lumină” (zisul Întuneric, construit din Ignoranţă şi Frică).

De aceea, este uşor să-i blamăm pe Cabalişti, Rotschilds-i, reptilieni şi mai ales pe „marii archoni” pentru tot răul care „ni se întâmplă”, când, în Realitate, nu apar deloc „întâmplător” toate acestea, aşa cum deloc întâmplător un organism fizic este invadat de „microbi” sau „paraziţi” (dincolo de percepţia medicală actuală a ceea ce înseamnă „contaminarea”)...

Aşadar, iată întrebarea : există negativitate şi „lipsă de unitate” într-o anumită structură socială dintr-un areal, (ca) şi în interiorul unui anumit organism fizic ?

În acest caz, deja putem vorbi de „intoxicare” şi „energii negative” dar mai ales, de „(S)Căderea Im-Unităţii” organismului respectiv, fie că acela este fizic, fie că este unul Social, de tip local, regional sau chiar „(supra)naţional”.

Iată cum Medicina Socială ne ajută ca să vedem şi să diagnosticăm în mod real, dincolo de „pasiuni politice”, ceea ce se petrece şi la aceste nivele atât de „sensibile”, ale corpurilor empţionale şi mentale ale românilor...

Însă, haideţi să continuăm pe data viitoare această „sensibilă PoVeste” – căci, în acest caz, este nevoie de timp îndelungat pentru „di-gest-ie”...

Cu acelaşi drag „autohton”,

MarYan