MarYan : RAED ARAFAT - de la prima ambulanţă la coliziunea elicopterului (la Siutghiol) cu PORTALUL 15 decembrie 2014.

MarYan

RAED ARAFAT :

de la prima ambulanţă

la coliziunea elicopterului (la Siutghiol)

cu PORTALUL 15 decembrie 2014

Nota Personală din Prezent (8 noiembrie 2015) :

Acest articol l-am scris spre sfârşitul anului trecut, 2014, atunci când încă erau proaspete emoţiile legate de „Dezastrul de pe Lacul Siutghiol” când, exact pe 15 decembrie 2014, în momentul unui „PORTAL Astrologic” – „Fereastră de opotunitate”, s-a produs un alt tragic accident aviatic, în care victime au fost chiar Salvatorii de la SMURD, când Elicopterul acestei structuri s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol de lângă Constanţa şi în care şi-au pierdut viaţa cel puţin patru oameni, printre care un medic şi asistent medical...

Ei bine, acest articol a fost „lăsat la dospit”, iată, aproape un an de zile (şi nu mă întrebaţi „De ce?”, pentru că nici eu nu ştiu de ce nu am avut impulsul de a-l publica)... până acum, iată, la un alt asemenea moment „fierbinte” (dezastrul din Clubul Colectiv – reprezentat „la modă” prin formula #Colectiv), diferit prin amploare, însă asemănător ca structură (tip „dezastru”).

De aceea, deşi pentru unii ar putea părea desuet, învechit, totuşi, în „lumina” ultimelor evenimente, acest articol pare a fi foarte actual, mai actual decât ar fi fost acum un an de zile...

Iată ceea ce exprimam încă de acum un an de zile, iar acum împărtăşesc cu voi toţi :

Acest articol care deschide un nou Subiect-Categorie, „Medicina pentru Viaţă”, iarăşi nu este unul deloc „comod” şi simplu, ci, la fel ca şi cele anterioare, despre „Cine şi Ce este de fapt, România”, ascunde un veritabil potenţial exploziv.

Căci, dacă în urmă cu doar un an, a vorbi despre Raed Arafat însemna aproape sigur folosirea unor termeni elogios-admirativi, acum, după accidentele din Apuseni şi Siutghiol, o adevărată avalanşă de „comentarii grele” şi chiar invective s-au rostogolit peste capul său...

Înainte de orice alt comentariu, pe care mi-l permit şi din perspectiva de fost colaborator al său – reamintesc că, aşa cum am precizat în articolul despre mine, am lucrat ca ofiţer medic în structura „Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă”, I.G.S.U., în care, pentru un timp, am ajuns să fiu pus prin natura serviciului să lucrez direct cu acesta, într-o perioadă intensă de construcţie şi definitivare a SMURD-ului – totuşi, doresc să realizaţi că acesta este un blog de spiritualitate şi informare holistică (şi nu un site de informare politică şi loc pentru dis-pute politicianiste), punându-vă în faţă, de la bun început, o imagine care să ofere şi o altă perspectivă despre „accidentul mortal” de la Siutghiol, devenit între timp „cazul Siutghiol”...

Aşadar, haideţi să recitiţi înainte informaţiile despre momentul Portalului care s-a deschis luni, 15 decembrie 2014, de care a tot vorbit Cobra în mesajele sale şi pe care le-am prezentat şi noi pe blog, „văzându-le” ca fiind reale, mai ales că aveau „acoperire astrologică” (cuadratura Uranus-Pluto).

După acest moment, vă atrag atenţia ca să sesizaţi „întâmplarea” producerii accidentului de la Siutghiol (ora 18.11) la exact 11 ore de la maximul deschiderii acestui Portal pentru România (ora 07.11).

Dacă veţi considera aceasta ca pe o simplă „întâmplare” sau coincidenţă nefericită”, haideţi să vedem şi un alt „semnal” pe care l-am primit în acea zi foarte interesantă.

Aşadar, în cursul acelei zile, o „anumită persoană” îmi transmite că s-a trezit de dimineaţă cu un vis foarte ciudat. Tocmai îl visase pe Sal Rachele cum ţinea un curs chiar în locul în care acesta fusese cazat în perioadele în care îi organizasem work-shop-urile în România (zona Braşov) şi, în timpul acelui interesant curs (în care chiar Sal Rachele era prezent), dintr-o dată, pe geamul locuinţei respective se observă cum apare un... elicopter în flăcări care... se prăbuşeşte !

Acuma, eu vă pot spune că acea persoană a mai avut astfel de „vise ciudate”, inclusiv cu imaginea OZN-ului apărut pe radarele turnului de control de la aeroportul Otopeni de acum câţiva ani buni, anume în iulie 1997, şi pe care aceasta l-a visat fix în noaptea de dinaintea apariţiei (de care a „vuit” presa în acea perioadă), aşa că în dimineaţa zilei de luni, aceasta, trează, îmi spune foarte tulburată că simte că nu i-a plăcut deloc ce a visat şi că se teme de ceva ce ar putea apărea „în realitate”, poate chiar în cursul acelei zile...

...Orele trec, apoi brusc apare şi anunţul cu accidentul de la Siutghiol, apoi cu recuperarea primei victime care este „resuscitată” şi dusă la spital, la care, persoana respectivă, într-o conversaţie cu altcineva, declară că nu crede că acea ştire este reală, pentru că în visul său apărea că nu există niciun supravieţuitor al acelui accident, în timp ce celălalt membru al conversaţiei susţinea că, de data aceasta s-a înşelat, pentru că toate ştirile anunţau de existenţa cel puţin a unui supravieţuitor (doctoriţa din elicopter)...

...Din păcate, la câteva ore s-a adeverit şi acea informaţie din „visul” persoanei în cauză, prin decesul aparentului supravieţuitor şi prin confirmarea deceselor celorlalţi membri ai echipajului SMURD din elicopter...

Ce doresc să evidenţiez cu acest aspect : faptul că „nimic nu este întâmplător”, aici chiar are o „acoperire”...

Aşadar, intrând direct în informaţia cauzală, acum pot să afirm că persoana de care am amintit şi care a avut acel „vis”, de fapt, a privit pur şi simplu la desfăşurarea unei posibile linii temporale (care, doar cu 11 ore înaintea evenimentului, era doar o probabilitate).

Din păcate, acea linie temporală posibilă a devenit şi cea dominantă care „s-a materializat”, devenind manifestă în România la aproximativ 11 ore după momentul de maxim al Portalului.

Acest aspect este foarte important de remarcat şi de reţinut, în toate discuţiile şi comentariile care pot fi făcute, pentru a înţelege mai bine „vinovăţia” colectivă a serviciilor de urgenţă din România şi, mai ales, cea personală a lui Arafat, în mod special...

Prin urmare, prima constatare pe care deja o putem face se referă la faptul că acest eveniment de deasupra lacului Siutghiol, din 15 decembrie 2014, a fost orice în afară de „un accident nefericit ale cărui victime au murit ‹‹cu zile››”.

Încă odată : DE CE ?

Răspunsul, după cum spuneam, îl oferă, simplu, Portalul din acea zi, care, la 07.11 oferea una din cele mai tensionante configuraţii astrologice : cuadratura Uranus-Pluto.

Pentru cine ştie mai puţină sau prea puţină astrologie, reamintesc că, dacă URANUS aduce energii conectate cu Ştiinţa şi Tehnologia, PLUTO împinge în mod imperios energiile legate de Transformarea (alchimică) la toate nivelurile Fiinţei, astfel că poziţionarea acestora în cea mai disonantă configuraţie – în unghi drept, de 90 de grade, între ele – generează şi potenţează cele mai puternice perturbări legate de domeniile amintite mai înainte.

Deci, factorul favorizant exista şi se manifesta din plin, pentru ca acea linie temporală posibilă să devină şi cea mai probabilă – fapt care s-a şi petrecut...

Întrebarea următoare ar putea fi : DE CE tocmai cu acest elicopter să se manifeste energiile „disonante” ale acestui Portal, care au „generat” acea linie temporală cu evenimentul de la Siutghiol ?

Ei bine, aici răspunsurile nu mai sunt atât de simple, însă întrebarea sugerează alte câteva imagini pe care „este musai” să le expun în continuare.

Unul din răspunsuri – şi cel mai important pentru cei direct afectaţi – se referă la KARMA COLECTIVĂ a celor implicaţi în accidentul mortal.

După cum aminteam că în Univers lucrurile nu funcţionează în mod „aleatoriu”, „aiurea”, „întâmplător”, ci pe baza „Legii Rezonanţei”, atunci aceasta ne re-aminteşte că, în accidente colective de acest fel, victimele ajung împreună pe baza unei anumite „rezonanţe”.

Ca să înţelegeţi mai bine ce vreau să spun, voi face  o paranteză pentru a vă povesti şi vouă exemplul preferat pe care îl ofer în conferinţele şi în conversaţiile de acest fel, şi pe care îl voi expune în detaliu într-un alt articol cu care voi inaugura o altă Categorie-Subiect (despre „Naştere şi Moarte”).

Astfel, privind din perspectiva „creştină” sau materialist-ştiinţifică a Vieţii pe Pământ, pare „nedrept” şi ca o uriaşă şi „dramatică tragedie” ceea ce s-a întâmplat la Costeşti-Argeş în ajunul Paştelui, în 18 aprilie 1930, când o întreagă bisericuţă din lemn a ars complet, cu 110 copii (alte surse vorbesc de 116 sau chiar de 118 copii) în interiorul acesteia – o dramă care a cutremurat întreaga lume, la acel moment, când nici un ziar din întreaga Europă nu a trecut cu vederea acel eveniment.

În acelaşi timp, Scarlat Demetrescu, marele medium român interbelic, în monumentala sa lucrare „Din Tainele Vieţii şi ale Universului” (cu grad mare de Adevăr Divin şi pe care o recomand cu căldură ca „ABC Spiritual” oricărui căutător al Adevărului), precizează că, o anume „comunicare” într-un cerc de spiritualitate din acea perioadă, interbelică (cartea a apărut în anul 1939) susţinea că toţi copiii arşi în acel „tragic accident” erau, de fapt, personajele care, cu 300 de ani mai înainte, fuseseră acelaşi grup, de data aceasta de „torţionari” religioşi, care asediaseră un alt grup religios (protestanţi), cărora le... dăduseră foc în mica lor biserică improvizată...

Acum, istoria se repeta, de data aceasta cu torţionarii pe post de victime – culmea, aparent total inocente, „copilaşi nevinovaţi” pe care i-a plâns întreaga Europă...

După cum spuneam, detaliile le voi lăsa pentru articolul respectiv, pe care sper că îl veţi studia cu interes, însă doar din aceste câteva idei vă puteţi forma o imagine despre cât de complexe şi chiar întortochiate sunt „Căile karmei”, pentru echilibrarea acesteia (după cum spun Fondatorii, pentru „încheierea afacerilor neterminate”) şi care apar celor „ne-văzători” şi „ne-avizaţi” ca fiind ceva extem de dur şi brutal şi, mai ales, „nedrept”, generând profunde reacţii emoţionale...

Acum eu nu spun că evenimentul de pe lacul Siutghiol este sigur un astfel de eveniment, însă circumstanţele producerii sale conduc tocmai către această concluzie, anume că a avut loc exact în energia acestui Portal-Cuadratură, moment în care, se ştie din astrologie, „liberul arbitru” diminuă până la dispariţie pentru a intra în acţiune „executorul karmic astral”.

Şi, dacă la această generală concluzie, adăugăm şi detaliile cu găsirea a două dintre victime ca fiind legate strâns cu „centura de siguranţă” de scaune (!), atunci imaginea cu „mâna karmei” se conturează tot mai consistent...

Mai departe, următoarea întrebare ar suna aşa : dar de ce s-au întâmplat toate acestea „în ograda” instituţiei numită generic „Situaţii de Urgenţă” (SMURD cu IGSU şi multe alte structuri) ? Nu putea ca acest „eveniment karmic” să se producă printr-un accident de avion civil sau în alt mod ?

De ce, totuşi, a fost implicată instituţia „Situaţiilor de Urgenţă” ?

Aici pare a fi „problema” care ne spune că „Legea Rezonanţei”, prin acest caz, vrea să ne po-vestească că ceva se întâmplă şi ceva nu este chiar în regulă acolo.

Dacă o persoană sau structură organizatorică este în armonie cu ea însăşi şi situată într-un minim echilibru de funcţionare, atunci nimic „prea grav” nu are cum să se întâmple cu aceasta.

Ca şi cu povestea „vrăjilor şi farmecelor”, dacă persoana în cauză este echilibrată şi „minim armonizată”, toate acele programe negative şi energii informate în diverse feluri nu au cum „să se lipească” de respectivul, acestea neavând „receptorii” de care să se prindă, neexistând energiile de rezonanţă specifice cu care să interacţioneze în persoana către care sunt trimise.

În schimb, dezechilibrarea acestuia deschide „cale liberă” pentru pătrunderea şi manifestarea acestor „energii perverse”...

De aceea, producerea acestui dramatic eveniment, precedat acum exact un an de altul asemănător, în Apuseni, sugerează că acest sistem (al Situaţiilor de Urgenţă) nu doar că nu este armonios şi echilibrat, însă ar avea nevoie de o trans-formare, poate chiar „de urgenţă”.

Iar aici aspectul cel mai important implicat este cel al Capului acelei structuri, precum şi al elementelor care constituie această structură („Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă”, cu dotarea şi organizarea acestora).

În privinţa Inspectoratelor Judeţene, ce aş putea zice ? – „numai de bine”.

Cum spuneam, am lucrat în structura centrală a acestei instituţii, „Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”, mergând deseori „în teritoriu”, în Inspectoratele judeţene, acolo unde am văzut „de toate”, de la persoane atât de implicate şi dedicate „cauzei”, că mă minunam şi eu de această implicare, până la „slujbaşi” care îi interesau în primul şi în ultimul rând „salariul”...

Evident, acest aspect nu este ceva nou sau ciudat, acest amestec regăsindu-se în orice structură birocratică din planul fizic.

Ceea ce face diferenţa şi îngrijorează faţă de alte structuri similare din ţări „cu pretenţii” se referă la dotarea materială. Nu degeaba, la ultima întâlnire din domeniu, actualul Comandant al IGSU preciza că în jur de 80% din baza materială este numai bună de... casat!

Deşi pare dur, mie mi se pare „normală”această observaţie, în condiţiile în care, tânăr absolvent de Medicină Militară ajuns în Protecţia Civilă la sfârşitul anilor 1990, am fost îngrozit să descopăr cum o mare parte din materialele care trebuiau să fie folosite la intervenţia de urgenţă în caz de dezastre (ca, de exemplu, pentru cutremurul catastrofal care „era aşteptat” mai ales în acele vremuri), ei bine, majoritatea erau din anii... 1950-1960 !

Mergând în control prin depozitele Protecţiei Civile (pe atunci), vă spun sincer că aveam o stranie senzaţie că merg prin bizare muzee subpământene, în care mirosul de „antichităţi” parcă mă transportau la propriu „în timp”...

Din această cauză, a părut a fi fără egal fericirea din momentul pensionării unui Şef de asemenea Inspectorat al Protecţiei Civile din acea vreme (cel al Capitalei), în care binecuvânta faptul că a scăpat de „cutremurul devastator aşteptat”. Într-un acces de sinceritate, acesta declara că dacă ar fi apărut acel eveniment, ţinând cont de dotare, pregătire şi celelalte condiţii, în scurt timp el nu ar mai fi fost în libertate...

(Nota Personală din Prezent : Iată cum „profeţia” acestuia pare a se îndeplini în Prezentul lui Noiembrie 2015, când exact acest lucru se întâmplă cu responsabili din Primărie ai Sectorului din Bucureşti unde este localizat Clubul Colectiv şi, deja, cu angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti... Deci, dacă în cazul unui dezastru cu câteva zeci de victime, măsurile administrative şi ale Justiţiei deja se observă, ei bine, care ar fi consecinţele asupra factorilor responsabili în cazul unui cutremur catastrofal ?...)

Acum, după mai bine de 15 ani, nu cred că au apărut fonduri suficiente ca acele materiale să fie în totalitate înlocuite cu unele noi şi „moderne”.

De aceea, pe acest fond, apariţia în 1990 a tânărului student „siriano-palestinian” Raed Arafat (un palestinian, născut în Siria, însă trăind în Nablus din Cisiordania, până la venirea în România), cu pretenţiile lui de a crea un sistem alternativ de asistenţă medicală pre-spitalicească, total diferit de ceea ce se ştia până atunci – părea a fi „nebunie curată”, cu atât mai mult cu cât acesta pornea cu defibrilatoare „second hand” şi o ambulanţă la „mâna a treia”, cumpărată din fondurile proprii în acel fascinant an, 1990...

Dincolo de orice alte explicaţii, poate că tocmai în acest detaliu stă „puterea SMURD-ului” : faptul că s-a născut nu din decizii administrative ale slujbaşilor statului sau ale unor afacerişti mai mult sau mai puţin veroşi, ci din „viziunea nebună” a unui „străin”.

Probabil că numai un „străin”, precum Raed, putea să treacă peste toată pleiada de „furci caudine” care stătea în calea oricărei iniţiative, chiar şi acum, dar mai ales în acele vremuri !

De aceea, fondatorului acestui serviciu, SMURD („Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare”), Serviciu născut şi dezvoltat efectiv în mod „miraculos” într-o ţară în care iniţiative mult mai modeste erau sortite eşecului, consider că i se cuvine cel puţin un minim respect şi consideraţie.

Şi tot de aceea, la finalul articolului, veţi descoperi un video cu acesta în care, într-o prezentare tip TED-ex (de la Bucureşti), din anul 2009, îşi prezintă în format neconvenţional povestea începutului „aventurii” sale, presărat cu umor savuros de cea mai bună calitate.

Precum în articolul despre România şi egregorul acesteia, unde re-aminteam că partea cu strămoşii este ca şi cu cartofii (este partea cea mai bună, însă... în pământ!), la fel sunt nevoit să remarc şi în acest caz, că, un început, oricât de „fain” şi senzaţional a fost, rămâne sortit trecutului, adânc „îngropat” în „istoria personală” a fiinţei şi a instituţiei respective, iar ceea ce contează Acum este doar Prezentul.

Şi, astfel, apare şi următoarea întrebare : cum mai este SMURD-ul şi mai ales Raed Arafat ÎN PREZENT ?

Aici, nuanţele sunt mai complexe decât la prima vedere. Deşi nu am dat atenţie iniţial diverselor semnale, sesizez că tot mai mulţi oameni simt nemulţumire faţă de ATITUDINEA generală a lui Raed Arafat în contextul evenimentelor nefericite din ultimul timp.

Dacă acum câţiva ani era de-a dreptul adulat (cu apogeul în ianuarie 2012, atunci când au ieşit oameni în stradă pentru a-l susţine în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii), acum sunt tot mai mulţi care au un ton din ce în ce mai critic la adresa sa, tot mai nemulţumiţi de „felul său de a fi”, dincolo de toate celelalte „acuze” aruncate aupra sa : de a-şi fi arogat rolul pe care nimeni nu i l-ar fi cerut, de „ayatollah” al medicinii de urgenţă româneşti ; de a fi „agent secret”, al nu ştiu căror Agenţii ; de a fi un „afacerist veros” care învârte bani prin fundaţii obscure, folosindu-se de „cei 2%” pe care-i oferă statul ONG-urilor, etc...

În cazul celei de-a doua acuze, legate de prezenţa sa ca „Agent secret” nu am efectiv ce comenta ; în acest moment nu-mi permit nici un fel de apreciere în acest sens, şi cred că înţelegeţi „de ce”... Probabil că momentul Evenmentului va permite eliberarea unor informaţii mult mai precise în acest sens.

Însă, după cum spuneam unui amic, dacă orice „agent secret” ar avea rezultatele pe care le-a avut Raed Arafat în România cu SMURD-ul, atunci eu personal i-aş invita să „investească” şi să acţioneze în România, pe cât mai mulţi dintre aceştia (care au o astfel de atitudine şi viziune pentru România)...

Dacă în privinţa unor industrii cu tehnologii de vârf, foarte sensibile, aş înţelege reticenţa în privinţa „agentului secret”, atunci care ar fi problema dacă ar fi ceva adevăr din „fumul acestui foc”, în cazul unei persoane care a construit un serviciu care zilnic salvează vieţi (fizice), la propriu ?

Repet, în acest caz...

Însă, în cazul primului şi al celui de-al treilea aspect din cele trei expuse mai sus, lucrurile nu mai pot fi privite doar în această „cheie”, uşor comică şi îngăduitoare.

În aspectul financiar, deşi nu cunosc detalii, observ că apar tot mai multe informări în presă care vorbesc despre diverse „maşinaţiuni” ale acestuia cu diverse alte persoane, în care aspectul financiar este motivul principal.

Şi aici, însă, am un amendament : dacă TOŢI au de câştigat, deci şi statul (există şi această variantă, ca, deşi să pară că la licitaţiile pentru ambulanţe s-a ales o variantă „mai scumpă”, să fie cea mai bună la raportul „preţ-calitate”), atunci totul ar putea fi Ok din perspectiva karmică şi a Energiei Universale, chiar dacă vreun DNA va avea vreo obiecţie legată de „oferta cea mai ieftină”, devenită „obsesie naţională” şi cu care s-au luat foarte multe „ţepe”.

Însă, încă odată, nu mai sunt în sistem de aproape 7 ani şi nu mai am habar de ceea ce se petrece pe acolo, din punct de vedere financiar. Pe atunci, toate păreau a fi în regulă, deşi nu eram în poziţia de a verifica şi acest aspect...

...Şi, din păcate, sunt semnale care susţin, totuşi, că BANII au fost una din cauzele care au contribuit la influenţarea activităţii şi a atitudinii lui Raed Arafat.

Însă, primul aspect, cel legat de „aroganţa” sa, de care vorbesc tot mai mulţi oameni normali şi de presă, deşi pare mai puţin relevant, pentru noi reprezintă „cheia” acestei situaţii.

Tot mai mulţi au sesizat faptul că, atât în accidentul aviatic din Apuseni de acum un an, cât şi acum, în „cazul Siutghiol”, reacţia sa permanentă a fost aceeaşi : nu recunoaşte nimic că ar fi fost ceva în neregulă cu intervenţiile, totul pare a fi fost perfect în cazul echipelor de intervenţie, de vină sunt o mulţime de alte chestii, noi, însă, nu avem nicio vină...

(Nota Personală din Prezent : Parcă tot ce am expus mai sus este tras la indigo cu ceea ce s-a petrecut cu intervenţia de la #Colectiv : aceeaşi atitudine a sa, de auto-apreciere că totul a mers perfect şi că nu are nimic ce să-şi reproşeze – în condiţiile în care au apărut suspiciuni care vorbesc de întârzierea ambulanţelor SMURD de până la 15-20 de minute... în „Buricul Bucureştiului ! şi de „jonglerii” cu numărul real al morţilor...)

Şi totuşi, parţial are dreptate...

Într-adevăr, după înţelegerea şi conştientizarea că un astfel de eveniment poate reprezenta, pur şi simplu, un moment de „execuţie karmică” (aşa cum boala cronică terminală tocmai asta reprezintă : pretextul perfect pentru eliberarea sufletului din „vehiculul” corpului fizic), atunci nu mai este atât de uşor să găsim „vinovaţi fără vină” pentru un astfel de eveniment.

Bun, şi atunci ar mai putea fi făcut ceva în astfel de situaţii ?

Evident că răspunsul este pozitiv, acesta având legătură cu o atitudine bazată pe modestie, bun simţ empatic şi respect, precum şi pe o înţelegere profundă a situaţiei (de urgenţă) respective.

În acest moment este cazul unei alte scurte paranteze, în care aduc în conversaţie un alt deosebit şi monumental material, lucrarea lui Baird T. Spalding, „Viaţa şi Învăţăturile Maeştrilor din Extremul Orient”, o carte pentru care, chiar foarte recent, am recitit notiţa în care precizam măsurătoarea sa în privinţa Adevărului Divin expus în aceasta : 85% !

Altfel spus, informaţiile de acolo sunt mai mult decât credibile, deşi pot şoca şi părea a fi „SF curat”, când Spalding vorbeşte de Maeştrii nemuritori, de apariţia bruscă prin teleportare sau materializare a acestora, alături de multe alte „minuni”...

Tocmai despre un asemenea aspect doresc şi eu să amintesc acum, care mi-a rămas adânc întipărit în memorie, studiindu-l.

La un moment dat, Spalding vorbeşte despre faptul că unul din Maeştri, Emil (asimilat cu Isus, în lucrare) a avut o anume „intervenţie” asupra unui bătrân din zona Tibetului, acolo unde Maeştrii deseori îşi făceau apariţia, persoană devotată acestora şi învăţăturilor lor.

Povestea spune că, deşi „plin de cunoaştere” şi practicant ardent al învăţăturilor acestora (care, repet, vorbeau de Nemurire şi de Trans-mutarea corpului fizic), la un moment dat vârsta foarte înaintată a acestui bătrân (care depăşise cu mult 100 de ani) şi-a spus cuvântul şi, într-o zi, brusc, a... „murit” (şi nu „doar puţin”...).

Ei bine, Spalding povesteşte cum, în acelaşi moment, Maestrul Emil ar fi ajuns instantaneu în faţa corpului bătrânului şi devotatului discipol şi, printr-o acţiune rapidă şi precisă de tip „Lazăr”, l-ar fi readus la viaţa fizică pe acel bătrân (ajutându-l să re-intre în corpul fizic).

Aici, însă, a apărut partea cea mai interesantă : Emil susţinea că ar fi INTERVENIT în destinul bătrânului, în regim de urgenţă, pe baza meritelor sale de „serviciu pentru ceilalţi”, pentru a-i mai oferi o şansă de a ajunge la Înălţare prin corpul fizic, în timpul vieţii fizice, pentru a ieşi, astfel, din „Roata karmică a morţii şi re-naşterii”...

Acum, care ar fi legătura cu „povestea noastră”, a SMURD-ului ?

Deşi poate părea irelevant pentru „fatalişti” şi „determinişti”, totuşi, de multe ori am simţit că, ÎNTR-UN UNIVERS AL LIBEREI ALEGERI în care NU EXISTĂ PRE-DETERMINARE şi DESTIN „BĂTUT ÎN CUIE”, INTERVENŢIA DE URGENŢĂ şi AJUTORUL oferit de Univers VIEŢII este oricând binevenit, dincolo de „Execuţiile Karmice” – care au şi acestea rostul lor...

După cum vedem, chiar şi la cele mai înalte niveluri există „Intervenţii de Urgenţă” care să mai menţină sufletul în acest vehicul (corp fizic) căci, nu se ştie niciodată, poate apare vreo minune (oportunitate) şi se trezeşte Inima şi se deschide mintea fiinţei respective către Realitatea Universală, pentru a începe procesul de Ascensiune...

De aceea, eu am mereu o percepţie „amestecată” atunci când aud de „accidente” şi „tragedii” de tot felul : pe de-o parte înţeleg şi simt „rostul” unor asemenea evenimente (re-vedeţi cazul Costeşti-Argeş), dar, pe de altă parte, re-simt şi tristeţea pierderii unei noi ocazii a acelor fiinţe de a declanşa, cel puţin, procesul de Eliberare pentru Ascensiune – mai ales în aceste vremuri de intense Transformări Planetare, când acest proces devine din ce în ce mai mult unul „de masă” !

Astfel, în acest con-text, existenţa unei structuri organizatorice în plan fizic, care să ajute la menţinerea corpurilor fizice în această dimensiune, este o „mare realizare”.

De aceea, Raed Arafat a adunat multe „credite energetice”, cu „bonus”-uri pe măsură, prin înfiinţarea şi dezvoltarea (cu multă energie consumată în această adevărată „luptă cu morile de vânt”) a unei asemenea structuri (SMURD-ul) care i-a ajutat pe mulţi români să mai rămână prin planul fizic şi „să nu plece în astral”, uneori prematur, înaintea îndeplinirii contractului karmic.

Pentru aceasta, eu îi re-transmit respectul personal, re-amintindu-(m)i de bucuria de la mijlocul anilor 2000 de a colabora direct cu el, ajutându-l personal atât strategic (m-am ocupat de finisarea şi „armonizarea” cu directivele IGSU şi ale Ministerului de Interne a Legii care a pus bazele SMURD-ului actual şi a funcţionării acestuia în structurile „Pompierilor”), cât şi tactic (ca responsabil la „Serviciul de Medicină la Dezastre” din cadrul ”Centrului Operaţional Naţional” al IGSU, m-am ocupat cu crearea cadrului optim – deşi sună aiurea, a „limbă de lemn”, chiar aşa a fost... – pentru pregătirea viitoarelor echipaje de intervenţie – paramedici – de pe „autospecialele” pompierilor, cei pe care acum îi vedeţi „pe toate drumurile”, în mai toate intervenţiile).

Ei bine, dragilor, pentru toate acestea, eu cred că Raed merită în continuare sprijinul nostru, al românilor care beneficiază în toată ţara de acest serviciu, SMURD, care înseamnă, deja, mii şi zeci de mii de vieţi „salvate” ! ! !

Vorba cuiva, dacă nu ar fi existat tenacitatea şi „îndărătnicia” acestuia (fie el „ayatollah”, arogant sau avar) de a construi acest sistem, împotriva tuturor „morilor de vânt” cu care s-a luptat în anii 1990, acum nu ar fi existat nici un avion sau elicopter SMURD care să se prăbuşească – neexistând această structură...

Cum spune o veche vorbă românească : „doar cine nu munceşte, nu greşeşte”. Şi, cum „munca” are loc într-o ţară departe de a fi perfectă, cu unii oameni atât de superficiali uneori (celebră este vorba „românească : „lasă, mă, că merge şi aşa!”), mie mi se pare un mic „miracol” faptul că acest Serviciu funcţionează la aceşti parametri, cu atât de mici „rateuri”, totuşi...

Chiar dacă „materia primă” a acestui Serviciu pare a fi Viaţa (de fapt, corpul fizic al oamenilor), suntem nevoiţi să privim la balanţa Câştiguri / Pierderi şi să vedem că aceasta înclină net în primul caz !

Totuşi, către final, consider că „punctul pe I” constă în faptul că această susţinere a sa, de care vorbeam anterior, este chiar necesar de a fi însoţită şi de o SCHIMBARE DE ATITUDINE din partea acestuia.

Poate că a venit timpul să realizeze şi Raed că „nimeni şi nimic nu este perfect”, că Sistemul căruia i s-a dedicat cu totul (SMURD-ul, care pentru el este şi familie, şi orice altceva) este şi acesta „supus greşelii”, putând da rateuri care ţin de „raţiuni superioare” (aspectele karmice enunţate deja), cărora nu li se poate opune...

În acest fel, şi Raed va realiza că „nu este Dumnezeu” (este doar în potenţial, nu şi în manifestare, încă...), că nu le poate face pe toate, în felul acesta coborându-şi Capul pentru a Re-Cunoaşte ceea ce este evident, pentru ca Inima să se poată Înălţa şi să poată fi simţită în deplinătatea Puterii sale.

Aceasta, însă, înseamnă un alt Nivel de Conştiinţă, o reală deschidere în faţa Energiilor Vieţii şi o altă conştientizare a ceea ce înseamnă Viaţa, Universul, precum şi ceea ce se petrece pe Pământ, în aceste provocatoare Vremuri de Transformări Planetare...

Deocamdată „nu am pretenţii” în aceste privinţe, însă nu se ştie ce surprize ne mai poate oferi Viaţa, mai ales după declanşarea Evenimentului, când TOATE PROCESELE se vor mişca cu o viteză uluitoare – inclusiv, poate, şi în cazul SMURD-ului şi a evoluţiei lui Raed...

Deşi mai aveam atâtea puncte de atins, acum chiar mă voi opri, eventual aducând alte completări într-o continuare a acestui articol. Oricum, am deja alte materiale foarte interesante şi importante pe marginea subiectului „Medicinei pentru Viaţă” din România, pe care simt că este momentul ca să o ating mai profund, în această perioadă în care totul este adus la suprafaţă pentru re-evaluare şi mai ales pentru profundă transformare...

Până data viitoare, deci, vă las în compania zâmbitoare a prezentării lui Raed a activităţii sale din primii săi „frumoşi ani nebuni” de înfiinţare a SMURD-ului, în cadrul unei prezentări TED-ex la Bucureşti, din 27 mai 2009.

Vizionare plăcută ! :

MarYan