Precizia şi Credibilitatea "măsurătorilor radiestezice" : 2. Al treilea Exemplu

Precizia şi Credibilitatea "măsurătorilor radiestezice"

(2) Al treilea Exemplu

         (Extras din lucrarea personală pe care am lansat-o în 12 decembrie 2012 : "Înălţarea în Lumină a Pământului după anul 2012. Vol. I : Actualizarea Profeţiilor") :

(continuare din Partea 1-a)
 

Dar să vedem şi AL TREILEA EXEMPLU - dintre multe altele, după cum spuneam.

Aici precizia matematică nu mai lasă loc la îndoială. De aceea cred că este important acest exemplu, pentru a înţelege că cifrele avansate în această carte (despre frecvenţa de rezonanţă Schumann, nivelul de conştiinţă al Pământului, nivelul Luminii de pe Pământ şi mulţi alţi parametri) nu sunt invenţii ale unei minţi încântate de propriul sine egotic, ci rezultate precise ale unor operaţii matematice extrem de complexe transmise cu mare fidelitate prin acest "canal".

         Deci, în toamna lui 2010 (cam în perioada în care lansam în premieră în România "Transformări planetare 2012-2030. Mesaje de la Fondatori"), apare o informaţie cum că produsele naturiste pe bază de ciuperca Ganoderma, pe care le foloseam şi le promovam, erau impregnate cu Aluminiu.

Capsule cu pulbere de Ganodema Lucidum şi băuturi calde care înlocuiau cafelele şi ciocolatele lichide tradiţionale păreau a fi "pline ochi" cu aluminiu.

Producătorul - fimă MLM - nega vehement acest lucru, deşi silicatul de aluminiu, ca aditiv spumant al băuturii tip "Mocha", "Capuccino" şi al ciocolatei calde lichide, era evidenţiat într-un material "de uz intern" ce îmi parvenise pe la începuturile "de pionierat" ale respectivei firme din România.

         Din acest moment s-a pornit o întreagă epopee (saga), cu sute de măsurători ale parametrilor produselor firmei respective, pe care eu le ingerasem în cantităţi apreciabile.

Prima concluzie a prietenului a fost că sunt "plin de aluminiu", depozitul din ficat fiind chiar impresionant, iar tenul deja îmi devenise "metalic"...

         Cum spuneam, a fost o întreagă "nebunie", cu multe "valuri" pe care le-am provocat în acea perioadă (cartea "HRANA DIVINĂ" va detalia aceste aspecte, pentru cei interesaţi de subiectul "produselor naturiste de la firme MLM").

         Din măsurătorile efectuate de minunatul meu ajutor, verdictul a fost limpede : în acele produse se regăseşte aluminiu "cât cuprinde", cu efecte toxice, mai ales pentru copii, dar capsulele conţin şi... arsenic !

Atunci am fost eu chiar şocat şi am început să văd adevărata grozăvie a unor firme care au în spate interese mult mai mari decât simpla "maximizare a profitului".

Dacă era adevărat, însemna că aceştia erau părtaşi la procesul de "maximizare a pierderilor"... de populaţie.

Şi, cine mai are îndoieli, doar să mediteze puţin pe marginea brandului firmei respective, care este un "galactic" simbol "anti-OM".

Atât deocamdată, alte detalii vor veni la timpul potrivit.

         Deci, unii dintre "liderii" români ai firmei poate aveau habar de prezenţa în produse a aluminiului sub forma silicatului de aluminiu (eu deja citisem în acea reclamă "veche" şi pierdută), însă de a şti despre prezenţa arsen(ic)ului în capsule de ganoderma, care erau recomandate în diverse terapii pentru boli grave - nici vorbă...

         Eu nu ştiam ce să mai cred, în timp ce prietenul era de-a dreptul revoltat : afirma categoric că arsenicul "îi iese" foarte clar la măsurători, alături de aluminiu.

         Într-adevăr, ceea ce făceau (şi fac) respectivii părea a fi  o mare ticăloşie.

         Şi, evident, a urmat primul set de cercetări, prin analizarea la laboratorul ICA ("Institutul de Cercetări Alimentare") al cunoştinţei mele, prof. dr. biochim. Ghe. Mencinicopschi.

Cei de la laborator m-au atenţionat că nu au aparatura cea mai performantă, dar că pot decela prezenţa şi dozarea "aproximativă" pentru arsen(ic) şi aluminiu.

         Rezultatul a fost năucitor (ca la "verdict : crimă") : arsenicul era prezent în capsulele respective de Ganoderma în concentraţii de 0,002 mg/Kg.produs, iar aluminiul în concentraţii de 72,78 mg/Kg.produs în "ciocolata caldă" pentru copii (aluminiul a ieşit şi la alte produse, dar nu mai încarc acum povestea)...

         Atunci l-am întrebat pe şeful laboratorului respectiv cum vede prezenţa acestei doze de aluminiu în ciocolata lichidă pentru copii şi dacă asta poate duce la un risc efectiv de boala Alhzeimer la aceştia, când vor creşte.

Răspunsul acestuia a fost "nostim" de cinic : aceste concentraţii de aluminiu nu pot provoca această boală la copii când vor deveni adulţi (deşi este binecunoscută implicarea aluminiului în declanşarea şi potenţarea acestei boli), pentru simplul motiv că acei copii care vor ingurgita zilnic această doză de aluminiu nu vor mai apuca să ajungă la vârsta la care apare boala respectivă...

         Bine-nţeles, cu rezultatele analizelor respective în braţe, am "zburat" la prietenul meu.

A fost şi satisfacţie pentru rezultatul "văzut", dar mai ales revoltă pentru ceea ce sunt în stare să facă pentru propriul beneficiu unele companii ce promovează "produsele naturale, sănătoase", dar şi unele "creiere" pentru a manipula sănătatea populaţiei.

         De credeţi că povestea se încheie aici, vă înşelaţi.

Abia acum urmează partea palpitantă.

Cu analizele în faţă, omul nostru nu stă cuminte, începe să măsoare şi, la un moment dat, concluzionează : aluminiul din "ciocolata caldă" este prezent în concentraţie mai mare, aproximativ dublă ; arsenicul din capsulele Gano nu este în concentraţia găsită (de 0,002 mg/Kg.prod.), ci de vreo 50-100 de ori mai mare, adică undeva între 0,1 - 0,2 mg/Kg.prod. şi se găseşte şi în ceaiul de ganoderma (pe care nu îl analizasem la ICA), undeva peste 0,02 mg/Kg.prod.

Am insistat să "vadă" mai precis, iar rezultatul a fost că el "vede" arsenicul prezent în ceai la o concentraţie de 0,05 mg/Kg.prod.

(Pentru sceptici : aceste date nu le aduc doar din memorie, ci acum le citez de pe bucăţica de hârtie pe care am scris tot ceea ce el "vedea" atunci.)

         Şi atunci, ce era de făcut ?

După câteva intensive cercetări, din cunoştinţă în cunoştinţă am ajuns la locul cel mai potrivit : "Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor", la "Centrul de Cercetări pentru Protecţia Mediului şi Tehnologii Ecologice".

Acolo mi s-a prezentat la faţa locului şi laboratorul cu pricina, unde m-am simţit ca într-un film SF, cu aparatură cum doar în vise puteam zări.

Tocmai fusese achiziţionat cu o sumă mare pe baza unui "grant european" (proiect finanţat de Uniunea Europeană).

Metoda de lucru ? Simplu, se numea : "spectroscopie de absorbţie atomică cu atomizare în cuptor şi spectroscopie de absorbţie atomică pe generatorul de hidruri".

         Nu sunt chimist, deşi sunt pasionat de bio-chimie, probabil că nici voi nu sunteţi pasionaţi de detalii tehnice, aşa că voi concluziona :

- la analizele acestea "atomice", concentraţia de aluminiu din ciocolata lichidă a ieşit a fi undeva pe la 149,25 mg/Kg.prod. (puţin peste dublul măsurătorii de la ICA) ;

- arsenicul prezent în capsule era în concentraţie de 0,129 mg/Kg.prod. (între 0,1 şi 0,2...) ;

- arsenicul a fost depistat şi în ceaiul cu ganoderma, în concentraţie de... 0,051 mg/Kg.prod.

         Martor la atâtea "minuni" ale informaţiilor receptate de acest prieten, totuşi, şi acum mă emoţionez când rememorez toate acestea.

Însă, atunci, momentul a fost "hiperbolic" - m-am şi întrebat dacă tipul e uman sau vreo "maşină"...

Glumesc acum - eu nu ştiam valorile exacte, însă simţeam acut ceea ce el transmitea. Aş fi fost uimit şi surprins dacă rezultatele ieşeau "pe lângă subiect".

         Poate că înţelegeţi, astfel, deplina mea încredere în el atunci când îmi spune la modul foarte natural (ca şi când ar citi de pe monitorul celui mai sofisticat supercomputer de la NASA) cât "vede" el că este frecvenţa de rezonanţă Schumann a Pământului în ziua respectivă, nivelul de conştiinţă a Pământului sau nivelul de Lumină pe Pământ sau într-o anumită zonă de interes pentru noi - sau oricare alt parametru cât se poate de aritmetic...

         Acum, ce să mai spun, a fost copleşitor la început, dar acum "m-am obişnuit" cu modul nostru de lucru.

         Este cam ca la "interviul" luat unui medium de genul Edgar Cayce, doar că accesul în "dosarul akashic" este realizat prin răspunsul oferit prin ansa radiestezică.

Eu vin şi pun întrebările, iar el le răspunde la modul simplu şi natural, ca şi când am vorbi de rezultatul vreunui meci de fotbal.

(Apropos de asta, de mai multe ori a oferit predicţii exacte despre evoluţia unui meci. De exemplu, cu 20 de minute înaintea încheierii meciului, "a văzut" că se va încheia cu egal, deşi scorul era la o diferenţă de 2 goluri.

Prin observarea parametrilor specifici, se poate anticipa cu uşurinţă evoluţia meciului, însă doar la acel moment al măsurătorii, căci liberul arbitru al fiecărui jucător poate schimba rapid cursul evoluţiei jocului - un subiect la care vom reveni, căci, prin extrapolare, aceasta ne arată cum oricare dintre noi, ca "jucător" calificat pe această "tablă de joc", poate schimba cursul Marelui Joc.)

         Întrebările pe care i le pun nu sunt deloc facile.

Îl solicit la maxim, trimiţându-l cu atenţia către mişcări stelare de înaltă complexitate, aflate la miliarde sau zeci de miliarde de ani-lumină depărtare, pentru ca întrebarea următoare să se refere la particule subcuantice ce compun, spre exemplu, "Unităţile de Dumnezeu" - situate la aceleaşi "distanţe", însă negative, din zona Micro-Universului.

         De atâtea ori am pus întrebări la care am primit răspunsuri ce "nu ne spuneau" nimic, ştiinţa nepronunţându-se în nici un fel în acea privinţă - ca, ulterior, la un moment dat să citesc despre o descoperire care confirma punctual acel răspuns.

         De asemenea, consecvenţa răspunsurilor sale este remarcabilă.

Am testat sute şi sute de cărţi în privinţa Adevărului Divin prezent în ele. El caută să le uite repede (dacă nu s-ar descărca de toate aceste informaţii, şi-ar umple "hard disk"-ul într-un timp foarte scurt) ; eu, însă, mai greu, dar observ uneori că le-am mai uitat şi eu.

Când îmi oferă un răspuns la vreo întrebare - notate mai toate pe tot felul de hârtii şi hârtiuţe (uneori pe colţuri de şerveţele colorate) - şi, citind din însemnările mai vechi, descopăr că acea întrebare i-o pusesem şi cu 1-2 ani înainte.

Ei bine, răspunsul este mai de fiecare dată acelaşi (fie că-i vorba de Adevărul Divin al unei cărţi, de frecvenţa Schumann a Pământului din acel moment sau cine ştie ce alt parametru al Pământului sau a altei stele sau fiinţe umane).

Excepţie face Adevărul Divin al cărţilor ce oferă predicţii, cum sunt cărţile lui Sal Rachele (detalii în capitolele următoare şi în Anexa 2 ale lucrării citate).

         Ştim că ne bucură pe amândoi acest tip de colaborare.

Pe un altul l-ar fi "dărâmat" această permanentă peregrinare prin Universul fără limite ale informaţiilor venite de la atâtea niveluri de Existenţă, dar amândurora "ne pică bine".

Căci doar ne cunoaştem şi colaborăm de atâţia eoni...

         (continuare în Partea a 3-a)

MarYan