3. IGNATUL („Tăierea Porcului”)

MarYan

(MOŞ) CRĂCIUNUL şi ANUL NOU :

Noi, de fapt, (PE CINE) CE Sărbătorim

în Timpul „SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ” ?

(Articolul anterior : 2. SATURNALIILE romane)

3. IGNATUL („Tăierea Porcului”)

Acum, după articolul anterior, deja este clar ce-i cu această „tradiţie populară a tăierii porcului de Crăciun”, însă simt nevoia să întăresc observaţiile de mai sus, referitoare la Saturnalii, RE-AMINTIND că Tradiţia cu „Porcul de Crăciun” este doar UN RITUAL ROMAN DE SACRIFICIU... şi atât.

 
 Aici simt nevoia să mă opresc şi să redau acea informaţie importantă pe care am tot expus-o într-o lucrare personală anterioară, „Tratat pentru Alimentaţia Naturală a OM-ului. O re-introducere în Medicina pentru Viaţă”, în care precizam foarte clar cum strămoşii noştri geto-daci (deci, nu mă refer la aceia „şi mai vechi”, antecesori ai acestora) erau cunoscuţi printre antici, în mod special şi „bizar”, ca „POPORUL MÂNCĂTOR DE LAPTE”, fiind un popor predilect de păstori, care au ajuns să crească şi să sacrifice porci doar DUPĂ CUCERIREA ROMANĂ care a adus, printre multe alte „binecuvântări” (ironic spus, bine-nţeles), şi unele obiceiuri ale Saturnaliilor lor.
 
 

A fost, cumva, „echitabil” : romanii au exportat din DACIA aur şi argint cât au putut, femei frumoase şi bărbaţi apţi de muncă şi de luptă, importând, „la schimb”, „interesante obiceiuri”, printre care şi cel al Saturnaliilor (în 106 d.Ch. încă funcţionau la „turaţie maximă”, la Roma...).

Şi uite aşa, au ajuns dacii, uşor-uşor, să crească porci pentru „a fi sacrificaţi de Crăciun”...

De altfel, acest aspect m-a frapat la documentarea personală pentru Capitolul din „Tratat...” despre „Istoria alimentară a românilor” : până acum vreo 100 de ani, ţăranii români nu consumau carnea de porc decât la Crăciun şi în perioada următoare, în restul anului fiind lacto-vegetarieni, urmând „imboldul din gene”, de păstori trans-humanţi...

Iată cum Religia Creştină (Orto-doxă) a implementat acest obicei al „porcului de Crăciun”, care rămânea doar ca un ritual, în restul anului nimănui netrecându-i prn minte să mai practice astfel de „ritualuri”, adică să mai „taie porci” pentru propriul consum.

Şi cum putea să fie altfel decât un „ritual păgân”, dacă la „sacrificarea porcului de Ignat” (IGNAT, care vine de la IGNIS, ce înseamnă tocmai „FOC” – însă nu „focul purificator”, ci cel „pârjolitor”, distructiv, „al iadului”) se ardea cadavrul porcului pentru a obţine „şoriciul”, în timp ce MUSAI copiii erau însemnaţi în mijlocul frunţii cu semnul crucii DIN SÂNGELE PORCULUI „SACRIFICAT”... 

 
...Iată, Ritualuri după Ritualuri, făcute automat şi in-conştient de marea majoritate a oamenilor („nimeni nu scăpa”), în condiţiile în care nivelul de conştiinţă de tip 3,0D asigura obedienţa totală în faţa „Creatorilor acestui MATRIX Religios”, prin care controlul era total, necondiţionat, „de capitulare”...
 

...Astfel că, în Prezentul lui 2014, „bucatele tradiţionale de Crăciun şi Revelion”, adică preparatele din „carnea de porc”, nu fac decât să întreţină şi să perpetueze un ritual ale cărui origini se pierd în negura vremilor, şi ale cărui intenţii este de a „branşa” la anumite energii care nicidecum nu sunt de frecvenţă înaltă. DIMPOTRIVĂ...

(Nu mai discut, acum, ca medic de Medicină Naturală, despre toxicitatea transmisă corpului fizic în urma ingurgitării de carne de porc, de care s-a vorbit foarte mult în ultimii 10-20 de ani şi de care inclusiv medicii alopaţi de medicină clasică au devenit conştienţi.

Ceea ce aş mai puncta este că această „toxicitate” derivă, în primul rând, din mai înaltul nivel de conştiinţă de tip 3D, între speciile regnului animal care caracterizează specia porcilor – se consideră că aceştia sunt unele dintre cele mai inteligente animale domestice – şi care face foarte dificilă desprinderea de corp a părţii psihice a „fiinţei animale”, în urma acestui „sacrificiu”, având drept rezultat eliberarea de „toxine” corespunzătoare...)

Dacă pentru „marea masă”, cei încă ne-treziţi, situaţi în zona inferioară a benzii 3D de frecvenţe, a practica in-conştient acest „ritual” reprezintă încă o „scuză”, pentru cei treziţi şi mai ales „cu pretenţii” de „Lucrători în Lumină”, a mai fi părtaşi la acest ritual legat de „tăierea porcului” reprezintă cel puţin o dovadă de ignoranţă şi chiar prostie, dincolo de plăcerile gustative, care pot fi foarte uşor re-modelate prin multele oferte de hrană alternativă, apărute cu generozitate în ultimii 10-20 de ani...

Dacă există con-ştientizare şi dorinţă reală de Eliberare de acest aspect, alternativele vor veni extrem de uşor şi Natural, fără nici o (s)forţare.

Aşa că, ce aş mai putea adăuga eu la acest subcapitol decât ca, cu Adevărat, „POFTA cea BUNĂ!” şi con-ştient-izarea să însoţească orice acţiune de introducere a unor alimente în acest Templu Divin numit Corpul Fizic...

(Articolul următor : 4. „Festivalul ANULUI NOU”)

MarYan