(Articolul anterior : 8. Obiceiuri Tradiţionale Româneşti...)
9.
CRĂCIUNUL,
ca „ZI A NAŞTERII DOMNULUI HRISTOS”
Iată-ne ajunşi şi la (pen)ultimul subiect
care, de fapt, este epicentrul „Sărbătorilor de iarnă” : CRĂCIUNUL.
Şi totuşi : CINE şi CE reprezintă, până la
urmă, Crăciunul ? Este cu adevărat „Ziua Naşterii Domnului (Hristos)”, după cum
ştie şi declară ferm orice „creştin respectabil” ?
Pentru a răspunde rapid şi „din prima” la
această esenţială întrebare, este suficient să ne uităm la celălalt moment
crucial din Viaţa lui Isus, respectiv momentul „morţii” sale, sau „Paştele
creştin” care, fără să uimească şi să pună pe gânduri, este celebrat în fiecare
an... la altă dată... şi, culmea-culmilor, la date diferite (!), de către cele
„două biserici-surori” (catolică şi ortodoxă).
Deci, nu este de-ajuns că data morţii sale
variază în fiecare an, dar în acelaşi an este „celebrată” la date diferite, de
cele două „facţiuni” creştine...
Păi, dacă momentul morţii lui Isus nu este
deloc clar stabilit, acesta variind în fiecare an, atunci nu este evident şi
logic că acelaşi lucru putem spune şi despre momentul naşterii sale ?
Aşadar, prima întrebare care apare ar fi :
dacă momentul morţii lui Isus („Paştele creştin”) ţine de nişte pure calcule
astronomice, parcă voit alambicate („în prima duminică după prima lună plină care
cade după sau de echinocţiul de primăvară”), atunci nu capătă sens şi
afirmaţia cum Crăciunul, adică momentul naşterii sale, a fost stabilit tot pe
acelaşi Principiu, al unor calcule Astronomice (şi interese ecleziastice,
bisericeşti – pe care le vom vedea în continuare) ?...
Oricum, data stabilită a naşterii sale, pe 25 decembrie, precum şi data „morţii”
sale, alături de alte asemenea „decizii”, au fost luate la acelaşi prim Conciliu de la Niceea, din anul 325 (mai ţineţi minte povestea cu „Sfântul Nicolae” şi cu palma „oferită” cu generozitate de acesta lui „Arie
ereticul”, la acelaşi eveniment ?), de către acelaşi Împărat (archon) Constantin
cel Mare...
...Asta, exact la 5 ani după ce, în anul 320, Papa Julius I a menţionat, pentru prima dată, că data naşterii lui Isus „TREBUIE” să fie
data de 25 decembrie !
Până atunci, timp de aproximativ 300 de ani, creştinii celebrau „Naşterea Domnului Isus” la diferite date, care de care mai interesante, dintre care cea mai folosită a fost cea din luna Septembrie, în perioada „Festivalului evreiesc al trompetelor” („Rosh Hashanah”).
Ce comedie : decizia de la Niceea din anul
325 nu a făcut decât să mute data
naşterii lui Isus din perioada unui Festival (evreiesc) „al
trompetelor”, în perioada altui Festival (roman), al Saturnaliilor !...
Înainte de a cuvânta despre adevărata dată
de naştere a lui Isus, este de importanţă capitală în a înţelege de ce Căpeteniile religioase „creştine”
au cerut cu insistenţă „obţinerea” datei de 25 decembrie ca Data oficială de
„Naştere a Domnului”.
Acum, pentru cine a lecturat cu atenţie şi
chiar a înţeles în mare parte seria de articole expuse aici despre „Sărbătorile
de iarnă”, deja are răspunsul „în faţa ochilor”, prin coroborarea şi integrarea
acelor informaţii care au conexiune cu acest aspect.
Aşadar, vorbeam în articolele anterioare despre
faptul că data de 25 decembrie avea
una din cele mai mari importanţe pentru toţi romanii, de la oficiali până la
oamenii simpli, fiind văzut ca momentul
Solstiţiului de iarnă, locul de „minim al Soarelui”, când acesta „moare
pentru a renaşte” într-un Nou Început.
De aceea, precizam pe parcursul materialelor
despre Saturnalii, pe măsura trecerii timpului, oficialii romani au încorporat data de 25 decembrie în cadrul
Sărbătorilor Saturnaliilor, pentru a include în această perioadă şi acest
moment care avea legătură cu „Veneratul Soare”.
Alături de aceste aspecte, după anul 100 d.Ch., ziua de 25
decembrie devenea şi mai interesantă prin integrarea
„Cultului lui Mithra”, marea Zeitate Solară adusă din Persia (Iran) şi care
ar fi avut Ziua de Naştere pe... 25
decembrie !
Astfel că, în anii Conciliului de la Niceea,
în întreg Imperiul Roman, ziua de 25
decembrie părea a fi cea mai sărbătorită : atât de cei care serbau
„Soarele la Solstiţiu”, de cei care celebrau „Zilele festivalului
Saturnaliilor”, cât şi de cei, tot mai numeroşi, adepţi ai „Cultului Soarelui
Mithra”...
Ca fapt interesant, chiar şi în „fosta”
cucerire romană, respectiv (o mică parte din) Dacia, Cultul lui Mithra s-a
suprapus perfect şi practic instantaneu peste „Cultul Solar” al lui Zamolxe (celebrat mai ales prin „Discul
Solar” sau „Soarele de Andezit” din Magicul
Sanctuar de la Sarmis-e-Getusa) – la fel de rapid, apoi, înlocuit cu „Naşterea Domnului Hristos”.
Şi atunci, în aceste condiţii, pare cât se
poate de logic şi evident, dar şi de maximă
eficienţă ca, aceşti „capi” ai autorităţii religioase şi politice (reunite,
de facto, în coroana împăratului
Constantin, prin oficializarea „religiei
creştine” în întreg Imperiul Roman) să stabilească data de naştere a celui
care „girează” „religia imperială” la momentul cel mai apreciat de „toată
lumea”, pentru o cât mai rapidă şi puternică pătrundere „în mase” a acestei
„noi tradiţii”...
Bun, cu speranţa că acest aspect este
suficient de evident pentru a nu mai insista şi a mai veni cu tot felul de alte
date istorice care ar încărca prea mult materialul, acum mergem mai departe ca
să răspundem foarte scurt şi concis la o întrebare legitimă şi fundamentală : CÂND ESTE ADEVĂRATA ZI DE NAŞTERE A LUI
ISUS ?
Răspuns : 31 MARTIE, anul 39 î.Ch.
La întrebarea „De unde a venit o asemenea informaţie?”, răspunsul este iarăşi
simplu : cel mai precis răspuns îl puteau oferi doar cei aflaţi la nivelul cel
mai înalt dimensional al acestui Univers, respectiv FONDATORII, care, prin mediumul Sal Rachele, au transmis foarte precis acest lucru, aspect regăsit
şi în lucrarea lui Sal, „Transformări Planetare 2012-2030. Mesaje de la Fondatori” şi, care, ca de obicei, a fost de mai multe ori verificată, inclusiv radiestezic.
Şi atunci, NOI CE MAI SERBĂM în data de 25 decembrie, în fiecare an ? ? ?
Aceasta este o bună întrebare... pentru că,
din tot ceea ce aflasem, până de curând nu găsisem ceva relevant astronomic şi
astrologic, pentru data de 25 decembrie a fiecărui an...
Ajutorul a fost oferit, fără să îl cer direct
şi verbal, de către prietenii de la „IEŞIREA DIN MATRIX”, care, chiar
înainte de a posta pe blogul lor articolul nostru principal al acestei serii
despre „Sărbătorile de Iarnă” (şi pentru care le MULŢUMESC, pentru susţinere şi
încrederea acordată!), au venit, într-un comentariu al unui articol din această
serie, cu o informaţie care parcă se dorea a fi răspuns la acest aspect !...
...Iată cum se poate colabora „dincolo de
vorbe” şi „dincolo de dimensiunea minţii”, de tip 3D, când Sufletele sunt lăsate să CuVânt-eze, aşa cum ştiu Ele mai
bine...
Aşadar, cei de la „Ieşirea din Matrix” mi-au
oferit link-ul unui scurt documentar, de fapt, o parte din celebrul documentar
„ZEITGEIST - Religie”, în care se
vorbeşte, foarte pe scurt, în 12 minute, de exact acest aspect (dar şi despre altele,
foarte bine concentrate şi focusate, inclusiv despre „Precesia echinocţiilor” din cadrul Marelui An Platonic şi de alte fenomene pe care le-am detaliat în
lucrarea personală : „Înălţarea în Lumină a Pământului după anul 2012. Vol. I : Actualizarea profeţiilor”) :
În acest scurt fragment al cunoscutului documentar apare informaţia astronomică legată de „cele trei zile” de stagnare a Sorelui la „momentul de minim” al orbitei sale, în dreptul „Crucii Sudului”, sau „Crucea Constelaţiilor”, când acesta revine „pe creştere”, ziua reîncepând să crească în detrimentul nopţii.
Acest moment, al celor 3 zile de „stagnare”
a Soarelui, ar fi pentru perioada : 22-24
decembrie, urmând ca Prima Zi în
care aceasta începe să crească, prin „bunăvoinţa Soarelui”, ar fi ziua de... 25
decembrie !
Aşadar, iată şi explicaţia Astronomică ce lipsea până acum în „ecuaţia” noastră.
De aceea, romanii stabiliseră ziua de 25 decembrie pentru Solstiţiul de
iarnă, şi nu momentul matematic calculat de astronomi, care variază în
fiecare an în intervalul 21-22 decembrie, ca în prezent – anticii ţinând cont şi
de informaţiile „revelate” de mediumi şi astrologi, care ofereau o informaţie
nu neapărat mai precisă matematic şi astronomic, cât mai HOLISTICĂ şi mai cuprinzătoare pentru mult mai multe aspecte
care alcătuiesc Întregul Tablou al
unui Proces sau Fenomen.
Din toate aceste considerente, Archonii şi
servitorii lor, cei care controlează şi manipulează societatea umană pe Pământ
de mii şi zeci de mii de ani, „luând la cunoştinţă” de toate aceste „ezoterice”
aspecte, au reuşit, ca de obicei, să le „confişte” pe toate, începând cu „VIAŢA
LUI ISUS”, până la o mulţime de alte MITURI (Adevăruri originale) şi cunoaştere
astrologică şi metafizică, punându-le pe toate acestea într-un „concept unitar”
(„RELIGIA CREŞTINĂ”, în forma „Instituţiei BISERICII Creştine”, pe care
eu o văd, la ora actuală, ca fiind, încă, cel mai teribil şi pervers „MATRIX” care a existat şi există pe
Pământ – deşi puterea ei diminuă în fiecare Zi!, în prezentul Transformărilor Cosmo-Planetare) –
totul, bine-nţeles, aflat sub un control extem de strict şi riguros (PAPA de la VATICAN)...
Însă, dincolo de toate aceste aspecte
„dramatice” şi intens manipulatoare, oare nu există „nimic frumos şi luminos”
în legătură cu acest moment (al „Naşterii Domnului”) şi această dată, de 25
decembrie, a fiecărui an ?...
Şi totuşi, ţinând cont de tot ceea ce am
amintit mai înainte – de „Ziua Soarelui”
a romanilor, integrată în „Festivalul
Saturnaliilor” (care avea şi unele accente „vesele” şi chiar „luminoase”), de
„Ziua cultului Soarelui-Mithra” din
acelaşi areal (de fapt, mai extins, căci cuprindea Imperiul Roman, Persia,
Dacia şi multe alte regiuni) şi, la scurt timp, de celebrarea „Zilei Domnului Hristos” care, pe măsura
trecerii timpului, a cuprins tot mai mulţi oameni de pe tot cuprinsul
Pământului – ei bine, observând toată această „desfăşurare de forţe” pentru
celebrarea unor „Fiinţe-Zeităţi-Divinităţi”
SOLARE în aceeaşi zi, 25 decembrie,
concluzia personală este că, în prezent, cred că, Celebrarea Zilei de 25 decembrie ca Zi de Naştere a
Hristosului reprezintă CEL MAI
PUTERNIC ŞI MAI „LUMINOS” EGREGOR („Luminos” în raport cu
celelalte „Egregoruri”) EXISTENT
LA ORA ACTUALĂ PE PLANETĂ !
Dincolo de multele vibraţii joase
însoţitoare ale acestui moment, totuşi, explozia
de bucurie şi de speranţă pe care o producea şi o produce, măcar uneori,
acest moment al NAŞTERII DOMNULUI (de fapt, al CHRISTULUI DIVIN) – cu toată pleiada însoţitoare de
obiceiuri şi tradiţii de care am vorbit în articolele anterioare, cu rol tocmai
pregătitor în acest sens – a contribuit foarte mult la alimentarea EGREGORULUI 25 decembrie „Naşterea Pruncului (CHRIST-ului) Divin”
cu energii mult mai luminoase şi mai rafinate decât la toate celelalte
Egregoruri existente pe Planetă (mă refer la cele „care contează”, fiind
alimentate de cel puţin de sute de milioane de fiinţe, dacă nu de miliarde).
Şi, dacă pot apare obiecţii legate de
Egregorurile de tip „BUDDHA” sau „TAO” sau altele asemănătoare ale Orientului,
„hrănite” de către şi mai multe entităţi (acolo sunt chiar miliarde de
susţinători, cel puţin teoretic), eu pot replica prin faptul că nu cantitatea contează, ci calitatea: intensitatea „adorării” şi a Trăirii momentelor „Naşterii Domnului” sunt şi
au fost atât de mari, realizate uneori direct pe şi prin Inimă, încât
energia eliberată de cele câteva sute de milioane de „creştini” este mult mai
intensă decât fluidele emise de miliarde de „budişti” sau „taoişti”, „detaşaţi”
şi „echilibraţi”.
De aceea, deloc întâmplător, într-un mesaj
recent, o înaltă Fiinţă de Lumină spunea că această perioadă a SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ este momentul
din an cu cea mai mare
încărcătură de Lumină, alături de Speranţă, Bucurie, Încredere (evident,
atât „cât se poate” pe această Planetă aflată încă sub control archonic,
într-un „MATRIX Planetar”...) !
Aşadar, către finalul articolului, cred că
este important să ne amintim că nu este atât de relevant dacă celebrăm sau nu Naşterea personajului
istoric Isus, dacă ne situăm în Adevărul istoric cu maximă
rigurozitate...
Aşa cum Timpul este relativ în dimensiunile
mai înalte, prin creşterea Nivelului de Conştiinţă
putem modela Energia Timpului astfel ca, fiind în această perioadă, totuşi,
să celebrăm şi data reală a lui Isus...
...Însă, mult mai important decât aceasta,
este Celebrarea CHRIST(OS)ULUI din
Spaţiul Sacru al Inimii fiecărei Fiinţe (Divine) : Re-Amintirea şi CON-Ştientizarea
acestei Scântei de Divinitate, existentă în Adâncul Fiinţei
noastre, este Adevărata Celebrare
– A doua Naştere (ReNaşterea –
Re-CREATIO), de data aceasta ca Fiinţă Nemuritoare Conştientă Suverană şi
Divină, în Corp Christalin de
Lumină !
Acesta este Adevăratul CRĂCIUN, Cel Viu şi Nemuritor !
Iată şi SENSUL FUNDMENTAL al Prezenţei în INIMĂ...
Cum deseori simt să rostesc, sensul nostru
„pe aici” este, poate mai mult decât orice altceva, acela de „a
ne ieşi din minţi pentru ne a re-intra în Simţiri”...
Asta înseamnă „a ieşi din Minte” (din acea zonă care „ne minte”), pentru a re-intra în Simţire, adică în SPAŢIUL (Sacru al) INIMII.
Altfel spus, aceasta este cea mai SIMPLĂ şi
Rapidă Metodă, şi, de fapt, Singura Metodă AUTENTICĂ,
de A Ieşi din MATRIX-UL (archonic)
Planetar de care tocmai am amintit mai înainte, pentru a re-intra în Dimensiunile Reale,
autentice, ale acestui Univers – care sunt UNA cu Propriul Univers
interior al fiecărei FIINŢE.
Deşi este greu de perceput (de-a dreptul
imposibil) pentru „minţile adormite”, doar în momentul în care Atenţia-Energia Fiinţei este „ÎN INIMĂ”,
doar atunci va putea „ÎNŢE-LEGE”...
...Şi, dincolo de alte „scopuri”, dacă aceste
„Sărbători (de iarnă)”, care
culminează cu „Bucuria Crăciunului”,
generează Trăire intensă „pe” şi „în Inimă”, ei bine, atunci detaliile
chiar nu mai contează...
Credeţi că spun „po-veşti” ?
Poate că pentru unii aşa (a)par, însă există
şanse ca aceste cu-vinte să primească „acoperire” într-un timp mai scurt decât
vă puteţi imagina...
De aceea, în concluzie, Povestea Pruncului Divin, atât de frumos cântată, dansată şi colindată DIN INIMĂ, în această
perioadă, prin zonele noastre, merită „să
o ducem mai departe”, ÎN INIMĂ – indiferent de „realităţi
istorice” sau „religioase”...
...Con-Şti-enţi fiind şi Adevărul aflându-l,
Sărbătoarea CRĂCIUNULUI va Lumina cu şi
mai multă strălucire în adâncul nostru !
(Articolul
următor : 10. CONCLUZII finale : ATITUDINEA faţă de „SĂRBĂTORILE de IARNĂ”)
MarYan
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu